Defilare cu fanfară militară, ritual cavaleresc și ceremonie solemnă la Palatul Culturii — o zi în care tradiția vinului românesc s-a întâlnit cu fastul vechilor ordine cavalerești.
Orașul „Aurului negru” a îmbrăcat, pentru o zi, haina unei alte epoci. În cadrul celei de-a II-a ediții a Zilei Naționale a Vinului și Gastronomiei Românești, Cavalerii Vinului au defilat prin centrul orașului, în acordurile Fanfarei Militare, într-un ceremonial care a transformat tradiția viticolă într-un adevărat spectacol al simbolurilor, al onoarei și al solemnității.
Cum știți deja, Consiliul Județean Prahova, împreună cu ADI „Ținutul Vinului” și OEVE – Ordinul European al Cavalerilor Vinului, organizează sâmbătă, 3 octobrie, o zi dedicată tradiției, culturii vinului și Podgoriei Dealu Mare. Totul pentru a celebra Ziua Națională a Vinului și Gastronomiei Românești, ediția a II-a, sărbătoare, în weekend, la Ploiești!
Și… potrivit programului oficial, sărbătoarea a început cu două momente speciale, solemne, chiar, nemaivăzute la Ploiești:
15:30 · Defilarea Cavalerilor Vinului, cu Fanfara Militară
Hotel Central → Palatul Culturii (Bd. Republicii – Str. Gen. Vasile Milea – Str. Emile Zola)
16:00 · Ceremonia cavalerească, Sala Coloanelor (eveniment cu invitație)
Două momente absolut impresionante, ceremonioase, în cel mai profund sens. Tocmai de acea credem că imaginile surprinse grăiesc de la sine, mai ales că protocolul și solemnitatea au amintit, cuva, de… ordinele cavalerești de odinioară!


















*Ceremonia — ecoul unui ritual medieval
Există cuvinte care păstrează în ele o urmă de lume veche. „Ceremonie” este unul dintre acestea. Rostit astăzi, ne duce cu gândul la săli împodobite, veșminte de gală și gesturi solemne. În adâncul său însă se află un sens mult mai vechi.
Cuvântul vine din latinescul caerimonia, care desemna un act sacru, un ritual, respectul datorat divinității și lucrurilor consacrate. Prin francezul cérémonie, termenul a intrat apoi în limbile romanice, păstrând ideea de gest solemn, supus unor rânduieli și încărcat de semnificație.
Ei bine, trebuie știut că în Evul Mediu, această idee putea prinde formă sub bolțile unei catedrale, într-o curte domnească sau într-o sală de piatră luminată de făclii. Pentru cavaler, ceremonia nu era simplă aparență: era clipa în care un jurământ devenea destin.
În Ordinul Templierilor, în Ordinul Ospitalierilor sau în Ordinul Cavalerilor Teutoni, primirea unui nou frate era însoțită de ritualuri, jurăminte și însemne care îi schimbau statutul. Veșmântul, sabia, crucea și cuvântul rostit înaintea celorlalți deveneau simboluri ale unei apartenențe mai mari decât omul însuși.
Poate că de aceea ceremonia a supraviețuit timpului. Din templele Antichității până în castelele medievale și în sălile lumii moderne, ea marchează acea clipă în care oamenii simt nevoia să dea unei schimbări o formă vizibilă și solemnă.
O ceremonie este, în fond, memoria unui gest sacru: o clipă în care timpul obișnuit se oprește, iar un moment capătă puterea de a fi ținut minte.
Prahova Business face parte din Reușita Business Group.

