Prahova are zece comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori, care s-ar putea afla în prima categorie vizată de reforma administrativă pregătită de Guvern. La nivel național, 429 de unități administrativ-teritoriale intră în analiza Ministerului Dezvoltării. Urmează o perioadă de negocieri, referendumuri și posibile stimulente financiare, însă perspectiva unei comasări impuse de la centru, după martie 2027, a fost deja evocată de ministrul de resort. Vă gândiți cum ar putea arăta noua hartă administrativă a Prahovei și care este situația în județele vecine?
Reorganizarea administrației locale ar putea deveni una dintre cele mai importante schimbări administrative din România în următorii doi ani. Comunele mici, cu populație de până la 1.500 de locuitori, se află în centrul reformei pregătite de Ministerul Dezvoltării, iar efectele acesteia ar urma să se vadă la alegerile locale din 2028, iar subiectul e discutat de ceva vreme, nu a apărut „peste noapte”.
Pentru Prahova, discuția nu este deloc una doar la nivel teoretic. Potrivit datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Prahova, referitoare la populația de la 1 ianuarie 2026, zece comune din județ se situează sub pragul de 1.500 de locuitori. Acestea ar putea intra în prima categorie analizată în cadrul procesului de reorganizare administrativă.
Cele mai mici sunt Jugureni, cu numai 455 de locuitori, și Tătaru, cu 712 locuitori. La polul opus al acestei categorii se află Boldești-Grădiștea, cu 1.427 de locuitori, comună care se apropie de pragul stabilit de Ministerul Dezvoltării.
Lista localităților prahovene cu mai puțin de 1.500 de locuitori este următoarea:
- Jugureni – 455 de locuitori
- Tătaru – 712 locuitori
- Salcia – 878 de locuitori
- Cosminele – 883 de locuitori
- Talea – 934 de locuitori
- Lapoș – 975 de locuitori
- Ariceștii Zeletin – 1.023 de locuitori
- Secăria – 1.067 de locuitori
- Călugăreni – 1.072 de locuitori
- Boldești-Grădiștea – 1.427 de locuitori
Trebuie precizat aici că încadrarea sub pragul demografic nu înseamnă automat desființarea acestor comune. Este vorba despre localități care ar putea intra în procesul de analiză și negociere, iar forma concretă a reorganizării depinde de criteriile administrative, financiare și legislative care vor fi stabilite.
De la comasare voluntară la posibilitatea unei reorganizări obligatorii
Ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, a anunțat recent că reforma va avea două etape. În prima fază, autoritățile vor încerca să determine comunele mici să accepte voluntar comasarea, prin stimulente financiare, investiții și facilități fiscale. Ulterior, dacă această variantă nu va produce rezultatele urmărite, Guvernul ia în calcul o reorganizare prin asumare.
Potrivit declarațiilor făcute de ministru la 30 octombrie, prima etapă ar urma să se desfășoare până la 1 martie 2027. După acest termen, ar putea începe etapa a doua, în care comasarea ar putea deveni obligatorie, reforma urmând să fie aplicată efectiv începând cu alegerile locale din 2028.
Ministrul a precizat pus în prim-plan o cifră de 429 de unități administrativ-teritoriale, care a fost stabilită pe baza datelor Ministerului Dezvoltării aferente anului 2023, acesta fiind anul de referință ales pentru a evita diferențele dintre diversele statistici demografice.
Un aspect important este că pragul de 1.500 de locuitori nu reprezintă o limită absolută pentru comasările voluntare. Potrivit oficialului, și comune cu 2.000 sau 3.000 de locuitori s-ar putea uni cu localități învecinate, dacă autoritățile și cetățenii consideră că o asemenea soluție este avantajoasă.
În ceea ce privește procedura voluntară, intenția de comasare ar urma să fie exprimată prin hotărâri ale consiliilor locale, urmate de referendumuri în comunitățile implicate. Practic, locuitorii ar trebui să își exprime acordul asupra reorganizării.
Ce ar putea primi comunele care acceptă unificarea
Pentru a convinge administrațiile locale să accepte reforma, Ministerul Dezvoltării analizează un pachet de stimulente care ar putea include facilități fiscale și finanțări suplimentare pentru investiții. Printre variantele avansate de ministru se numără scutirea temporară de la plata unor taxe și impozite locale, inclusiv pentru clădiri, precum și prioritizarea proiectelor de infrastructură.
Sunt avute în vedere, de asemenea, investiții în alimentarea cu apă, canalizare, drumuri și gaze, dar și îmbunătățirea serviciilor publice.
Ministrul a explicat că una dintre problemele care au determinat inițierea reformei este dificultatea comunelor mici de a susține financiar propriile administrații și de a asigura cofinanțarea unor proiecte de investiții. În multe situații, localități aflate în imediata apropiere realizează separat investiții similare, ceea ce presupune cheltuieli administrative și operaționale suplimentare.
În privința angajaților primăriilor, nu a fost anunțată o reducere generalizată a personalului. Situația urmează să fie analizată individual, iar o parte dintre funcționari ar putea fi preluați în structurile administrative rezultate după comasare. Alte reduceri de personal ar putea avea loc în timp, inclusiv prin pensionări.
În urma întâlnirii cu reprezentanții Asociației Comunelor din România, ministrul a anunțat extinderea grupului de lucru cu reprezentanți ai organizației, tocmai pentru stabilirea unor stimulente concrete și a unor măsuri de protecție pentru personalul din administrația locală.
Putem vorbi aici de o anume miză? Locuitorii vor dori să știe unde își vor rezolva problemele administrative, dacă vor mai avea un punct local de lucru, cum vor fi reprezentate satele în noua administrație și dacă investițiile promise vor ajunge efectiv în comunitățile care renunță la statutul administrativ actual.
Prahova, între Buzău și Brașov: cum stăm față de județele vecine
O comparație cu județele învecinate arată că Prahova nu este singurul județ în care există comune foarte mici, însă amploarea fenomenului diferă considerabil de la o zonă la alta.
Buzăul este județul cel mai expus dintre cele trei județe vecine analizate, dacă ne raportăm la numărul comunelor aflate sub pragul de 1.500 de locuitori. Potrivit datelor recensământului din 2021, aici sunt 16 comune în această categorie. Printre cele mai mici se numără Pardoși (315 locuitori), Mărgăritești (478), Chiliile (506), Valea Salciei (529), Cănești (623), Odăile (651), Murgești (727), Colți (809) și Bozioru (814). Pe listă se mai află Blăjani, Robeasca, Sărulești, Racovițeni, Largu, Florica și Vâlcelele.
În județul Brașov, în schimb, numai patru comune se încadrează în criteriul demografic: Fundata, Drăguș, Ticuşu și Holbav. Potrivit datelor statistice publicate pentru 1 iulie 2025, Fundata avea 658 de locuitori, Drăguș 1.055, Ticuşu 1.085, iar Holbav 1.341. Situația este interesantă în cazul Fundatei, unde administrația locală susține că numărul redus de locuitori nu reflectă neapărat capacitatea financiară a comunei, aceasta având venituri și potențial economic care trebuie luate în calcul separat.
În Dâmbovița, situația este mult diferită. Potrivit rezultatelor recensământului din 2021, o singură comună, Râu Alb, cu 1.466 de locuitori, se încadrează sub pragul de 1.500. Particularitatea acestei localități este că a fost reînființată în 2004, după ce locuitorii au decis prin referendum separarea de comuna Bărbulețu. Practic, o eventuală nouă comasare ar readuce în discuție o reorganizare administrativă pe care comunitatea a decis, în urmă cu peste două decenii, să o abandoneze.
Prin comparație, Prahova are zece comune sub pragul analizat, mai multe decât Brașov și Dâmbovița, dar mai puține decât Buzău.
Situația comparativă:
| Județ | Comune sub 1.500 de locuitori |
| Buzău | 16 |
| Prahova | 10 |
| Brașov | 4 |
| Dâmbovița | 1 |
Notă privind datele: pentru Prahova au fost utilizate informațiile furnizate de DJS Prahova, cu referire la 1 ianuarie 2026. Pentru județele Buzău și Dâmbovița, comparația se bazează pe recensământul din 2021, iar pentru Brașov pe datele statistice de la 1 iulie 2025. Prin urmare, cifrele oferă o imagine comparativă orientativă, nu un clasament realizat pe baza aceleiași date de referință.
Ce urmează pentru comunele prahovene?
În perioada următoare, atenția se va îndrepta către discuțiile dintre primarii comunelor mici și administrațiile localităților învecinate. O eventuală comasare va depinde nu doar de numărul locuitorilor, ci și de apropierea geografică, infrastructura existentă, capacitatea financiară, serviciile publice și disponibilitatea comunităților de a accepta schimbarea.
În cazul Prahovei, diferențele dintre cele zece comune sunt semnificative. Jugureni, cu numai 455 de locuitori, se află într-o situație demografică mult mai dificilă decât Boldești-Grădiștea, care are 1.427 de locuitori. Această diferență ar putea influența atât discuțiile privind eventualii parteneri de comasare, cât și… prioritățile autorităților centrale.
Un scenariu posibil este ca localitățile foarte mici să caute unificarea cu comune mai mari din apropiere, pentru a putea beneficia de o administrație comună și de o capacitate mai bună de atragere a fondurilor pentru investiții. Totuși, nu există deocamdată o hartă oficială a unor asemenea fuziuni și nici o listă de comune prahovene care ar urma să fie reunite.
În mod cert, următoarele luni vor fi decisive. Dacă stimulentele financiare vor convinge administrațiile locale, primele comasări ar putea fi negociate voluntar. Dacă nu, perspectiva unei reorganizări asumate de Guvern, după 1 martie 2027, va pune o presiune suplimentară asupra comunelor care nu își pot susține financiar propriile structuri administrative.
Așadar, pentru cele zece comune din Prahova, întrebarea nu mai este doar dacă populația este suficient de numeroasă pentru a justifica existența unei primării, ci și în ce condiții vor putea comunitățile să-și păstreze serviciile publice și identitatea locală într-o administrație reorganizată. Alegerile din 2028 ar putea aduce o hartă administrativă diferită atât pentru Prahova, cât și pentru întreaga țară.
Prahova Business faceparte din Reușita Business Group.
