Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) va finaliza, în luna mai a acestui an, un parc fotovoltaic în Valea Călugărească, o investiţie în valoare de aproape 35 milioane lei, din care circa 7,5 milioane lei fonduri nerambursabile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), conform unui comunicat de presă al companiei.
Aceasta este prima investiţie realizată din fonduri PNRR a unei companii energetice deţinută de statul român.
„SAPE este producător de energie verde şi continuă să se implice activ în dezvoltarea capacităţilor de producere a energiei din surse regenerabile. Contractul de execuţie pentru „Staţie de producere a energiei electrice prin panouri fotovoltaice şi reţea de transport energie electrică în sistemul naţional – CEF 4.9995 MW” s-a semnat la sfârşitul lunii august 2023, iar acum se fac ultimele lucrări, astfel încât, în luna aprilie, adică după numai 8 luni de la demararea proiectului, parcul fotosolar va deveni funcţional. Iată o dovadă clară că şi companiile în care statul român este acţionar pot fi un exemplu de rapiditate şi bune practici”, a declarat Bogdan Nicolae Stănescu, preşedintele Directoratului SAPE, citat în comunicat.
Lucrarea „la cheie” este executată de către asocierea SC General Me.El Electric SRL (din Baicoi) şi SC Electro-Alfa International SRL, iar diriginte de şantier este Popp & Asociaţii Management. Parcul fotovoltaic deţinut de SAPE, de 5 MW, se află în satul Dârvari din comuna Valea Călugărească, judeţul Prahova.
SAPE mai deţine două parcuri eoliene, CEE Horia (judeţul Constanţa), cu o capacitate de 7,5 MW, şi CEE Curcubăta (judeţul Alba), cu o capacitate de 15 MW.
„La acest moment, ne aflăm în plin proces de dezvoltare, capacitatea totală instalată fiind de 27,5 MW, iar producţia – de circa 40.000 MWh anual. Strategia noastră este ca, până în anul 2026, să devenim producător semnificativ, să avem 100 – 150 MW instalaţi în surse regenerabile de energie”, a afirmat Stănescu.
Potrivit Planului de Investiţii consolidat, SAPE are în vedere achiziţia de centrale regenerabile în funcţiune sau RTB (ready to build). În plus, pentru parcul Curcubăta se urmăreşte suplimentarea instalaţiei de utilizare între staţia electrică de transformare şi punctul de conexiune, pentru a creşte capacitatea de valorificare a pontenţialului eolian, o investiţie de aproximativ 5 milioane de lei.
SAPE şi-a propus un program diversificat de investiţii, care să continue pe un trend ascendent în următorii ani. Un exemplu este reprezentat de realizarea unei centrale ce utilizează gaze naturale, pe locul fostei CET Titan, din Sectorul 3 al Capitalei. Aici urmează să se construiască o centrală de cogenerare de înaltă eficienţă, dotată cu grupuri electrice acţionate cu motoare termice. Puterea electrică maximă a fiecărui grup moto-generator este de 10 MWe, iar puterea termică brută este de 8 MWt/grup. Proiectul este deja în faza de proiectare, după ce s-a reuşit obţinerea avizelor şi acordurilor pentru racordarea la reţelele de energie şi se află în plină procedură de obţinere a avizului pentru racordarea la reţeaua de gaze naturale. Proiectul tehnic de execuţie este realizat de consultantul Tractebel Engineering.
Pentru a atinge ţintele privind neutralitatea climatică din Pactul Verde, Uniunea Europeană (UE) şi-a propus, printre altele, dezvoltarea unei economii bazate pe hidrogen, care poate juca un rol – cheie în stocarea energiei, pentru a compensa fluctuaţiile cererii şi ofertei de energie din surse regenerabile. De altfel, Uniunea Europeană a adoptat o Strategie privind hidrogenul, în cadrul căreia a fost prevăzută crearea Alianţei Europene pentru Hidrogen Verde, formată din lideri ai industriei, reprezentanţi guvernamentali de la nivel naţional şi regional, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai Băncii Europene de Investiţii. Alianţa vizează dezvoltarea şi utilizarea hidrogenului ca transportator de energie viabil în Europa.
În context, SAPE a depus proiectul „S.A.P.E. Hydrogen 10” în cadrul competiţiei de proiecte lansate de Comisia Europeană pentru crearea portofoliului de proiecte în domeniul hidrogenului. Ca urmare a procesului de evaluare, proiectul a fost selectat să facă parte din portofoliul Alianţei (din cele 750 de proiecte de la nivelul UE), respectiv a parcurs procesul de evaluare al Comisiei Europene (în competiţie au fost proiecte din toate statele membre UE, cele mai multe fiind din vestul UE, adică statele dezvoltate, care au deja experienţă în dezvoltarea de proiecte în domeniul hidrogenului). Astfel, proiectul SAPE a îndeplinit toate criteriile de evaluare tehnico – economice ale UE, se precizează în comunicat.
Ca urmare, acum doi ani, cu ocazia Forumului European din domeniul Hidrogenului, proiectul „S.A.P.E. Hydrogen 10” a fost aprobat de Comisia Europeană, fiind inclus în portofoliul de proiecte la nivelul UE.
Pe de altă parte, realizarea unei centrale hidroelectrice de mare putere cu acumulare prin pompaj constituie o veche preocupare a specialiştilor din sectorul energetic românesc. De altfel, anul trecut, Guvernul a adoptat un memorandum privind realizarea Centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarniţa-Lăpuşteşti. În prezent, se află în derulare licitaţia privind atribuirea contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru construcţia hidrocentralei.
„Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti este absolut necesară sistemului energetic românesc şi reprezintă o oportunitate imensă pentru SAPE. În condiţiile în care ne propunem, la nivelul companiei, să avem producţie din surse regenerabile, pe gaz, dar şi stocare – prin utilizarea hidrogenului, dar, în special, prin construcţia hidrocentralei Tarniţa – SAPE va deveni un jucător extrem de important nu numai pe piaţa de energie din România, ci şi din regiune. De aceea suntem hotărâţi să depunem toate eforturile pentru ca proiectul CHEAP Tarniţa-Lăpuşteşti, împreună cu toate celelalte proiecte ale noastre, să se realizeze într-un timp cât mai scurt.(…)Construirea şi funcţionarea hidrocentralei are numeroase avantaje: îmbunătăţeşte regimul de funcţionare a centralei atomo-electrice de la Cernavodă, mai ales în perspectiva construirii Unităţilor 3 şi 4, dar şi a centralelor termoelectrice pe combustibili fosili, prin transferul de energie electrică de la gol, la vârf; participă la reglajul frecvenţă – putere; asigură rezerva terţiară rapidă; asigură rezerva de avarie de scurtă durată; asigură condiţii optime pentru funcţionarea centralelor electrice intermitente regenerabile; furnizează putere reactivă şi funcţionarea în regim compensator, asigurând respectarea standardelor de calitate a energiei electrice; îmbunătăţeşte participarea SEN la piaţa unică europeană de energie electrică, mărind gradul de siguranţă pe ansamblul SEN şi creşte posibilitatea exploatării SEN în condiţii tehnice şi economice superioare”, a explicat preşedintele SAPE.
Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie SA (SAPE) s-a înfiinţat în anul 2013, prin divizarea parţială a SC Electrica SA. SAPE a preluat toate drepturile şi obligaţiile din contractele de privatizare ale fostelor companii Electrica Banat, Electrica Dobrogea, Electrica Moldova, Electrica Oltenia şi Electrica Muntenia Sud. Cele mai importante participaţii ale SAPE, în prezent, sunt Titan Power (67,3%), Indra Soluciones Tecnologias de la Informacion România (49%), PPC Energie (37%), Reţele Electrice Dobrogea (24,9%), Reţele Electrice Banat (24,87%), Fondul de Investiţii în Energie Kazah-Român (20%), PPC Energie Muntenia (10%) şi Reţele Electrice Muntenia (10%). SAPE SA are un capital social în valoare de 868,5 milioane de lei, împărţit pe acţiuni nominative, cu o valoare nominală de 10 lei fiecare. Acţionar unic al este statul roman prin Ministerul Energiei.
