De la Posada până la intrarea în Sinaia, DN1 intră într-unul dintre cele mai dificile sectoare ale Văii Prahovei. Curbe strânse, succesiuni de viraje, diferențe de nivel și… vizibilitate redusă în anumite puncte- sunt „ingredientele” care îi obligă pe șoferi să fie permanent atenți.
E drumul pe care îl știu toți românii, dar despre ale cărui carcateristici puțini știu!
Pentru cei care circulă frecvent între Ploiești, Brașov și Sinaia, serpentinele de la Posada sunt deja un reper al DN1. Sectorul este cunoscut pentru traseul sinuos și pentru curbele care se succed pe un spațiu relativ scurt. Documentații locale descriu porțiunea Comarnic–Predeal drept un traseu cu un anume grad de dificultate, specific zonelor montane, iar sectorul Comarnic–Sinaia include și porțiuni cu bandă suplimentară pentru vehiculele lente.
O sursă specializată în asistență rutieră indică drept sector de serpentine zona DN1 km 117–122, între Comarnic și Sinaia, cu numeroase curbe strânse, pante și porțiuni cu acostament redus.
Câte serpentine sunt, de fapt?
Aici… apare o problemă: nu există un număr oficial al serpentinelor de la Posada. Nici unghiul fiecărei curbe nu este publicat într-o formă simplă, destinată șoferilor.
Și există un motiv: în proiectarea rutieră, o curbă nu este caracterizată doar prin „câte grade are”. Contează în special raza curbei, lungimea arcului, supraînălțarea, declivitatea și viteza de proiectare.
Demn de știut, un studiu tehnic privind sectorul Posada arată cât de importantă este raza curbelor pentru viteza sigură: pentru anumite categorii de drum, studiul corelează raze de 1.000, 650, 450 și 240 de metri cu viteze maxime de siguranță de 140, 120, 100 și respectiv 80 km/h.
Cu alte cuvinte, o curbă cu rază mică poate schimba radical modul în care trebuie abordat un viraj, chiar dacă, privită din mașină, nu pare spectaculoasă.
De ce sunt periculoase serpentinele?
Pericolul nu vine doar din viraj.
Pe DN1, la Posada, șoferul poate întâlni simultan:
- curbă strânsă;
- trafic în sens opus;
- vizibilitate limitată;
- carosabil umed sau înghețat;
- diferență de nivel;
- autovehicule grele;
- coloane formate în perioadele aglomerate;
- depășiri riscante.
Iar o greșeală făcută într-o curbă de munte poate avea consecințe mult mai grave decât pe un sector drept.
Istoricul zonei arată că Posada nu este doar o „legendă” a șoferilor. Au existat accidente grave, inclusiv situații în care autoturisme au ieșit de pe carosabil și au ajuns în zonele abrupte de lângă DN1.
ATENȚIE la regula simplă pentru cei care trec prin Posada!
Nu intrați în curbă cu viteza pe care sperați să o aveți la ieșire. Intrați cu viteza pe care o puteți controla.
Frânați înainte de viraj, păstrați banda și nu „tăiați” curba. Pe un sector montan, câteva secunde câștigate printr-o manevră agresivă pot însemna pierderea controlului asupra mașinii.
Iar pentru șoferii care nu cunosc zona, cel mai important lucru este să nu se lase păcăliți de faptul că DN1 este un drum național modernizat și intens circulat. La Posada, muntele încă dictează traseul.
Câțiva kilometri de serpentine pot părea puțini pe hartă. La volan, însă, fiecare curbă contează.
*În imagine, tronsonul Posada la începuturile sale!
HAI LA MUNTE, dar… CIRCULAȚI CU PRUDENȚĂ!
sursafoto: https://oradea-nagyvarad-grosswardein.ro/
