„Acasă la noi… Prahova – Valori de patrimoniu”, 22 octombrie 2022. Mai mult decât un… eveniment, o glăsuire profundă, necesară… a tezaurului din satele prahovene- acelea…. prea puține (ca să fim sinceri!), o punere în lumină a sufletului satului, a tradițiilor și a oamenilor care se încăpățânează să țină vie inima datului moștenit.
Totul, în legendarul Muzeu al Satului din București.
Deschiderea oficială a evenimentului s-a bucurat de o atmosferă caldă, de sărbătoare, și a fost onorată de prezența doamnei dr. Aurelia Cosma, cercetător etnolog în cadrul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, și de îndrăgitul actor Nae Alexandru.
Șezătoarea, care a urmat momentului oficial, a oferit publicului prilejul de a se familiariza cu folclorul autentic al Prahovei, cu farmecul comorilor de pe la noi. Interpretarea plină de virtuozitate a rapsodului Moisică Țeavă din Starchiojd s-a bucurat de o înaltă apreciere.
Meșterii populari: Lizeta Ionescu și Maria Ciripoiu din Izvoarele, Iulia Goran din Breaza, Gheorghiță Voicilaș din Starchiojd, Liliana Bogdan-Samoilă din Scorțeni, Rozica Măldărășeanu din Vălenii de Munte, Loredana Florentina Clinci din Valea Doftanei au încântat sufletele și privirile vizitatorilor cu inspiratele lor creații, cu harul și dăruirea lor, cu ceea ce grăiește conștiința lor de BUNI ROMÂNI.
De asemenea, au fost împărtășite publicului rețetele tradiționale de preparare a cașcavelei (Valea Doftanei) și a pâsatului (Scorțeni și Izvoarele), participanții având prilejul de a degusta aceste produse. Tradiția vinului din Valea Călugărească a fost prezentată de reprezentanții Domeniului Kelaru.
Evenimentul s-a încheiat cu un program folcloric susținut la Scena „Dumitra” de Ansamblul folcloric „Perinița” al Centrului Județean de Cultură Prahova, Grupul vocal „Comoară vie” din Izvoarele, rapsodul Moisică Țeavă din Starchiojd și ansamblul folcloric al Asociației Tinerilor din Valea Doftanei.
Frumos, emoționant!… Prea puțin spus. Nu încap în cuvinte trăirile unui astfel de eveniment. Și dea Domnul să fie cât mai multe asemenea…
Întrebată dacă satul românesc e, cumva, „la apus”, Paula Popoiu, directorul Muzeului Satului „Dimitrie Gusti” declara, nu demult: „Satul românesc nu se află la apus (apusul presupune dispariție totală şi întuneric), ci se află mai degrabă într-un proces de schimbare. O schimbare care nu totdeauna este pe placul nostru, al etnologilor, dar se va petrece indiferent dacă vrem sau nu. Acesta este mersul normal al lumii. Cum se schimbă satul românesc depinde însa de noi și de modul în care specialiștii și legislatorii își vor da mâna pentru a dezvolta, pe de o parte, conștiința locuitorului de la sat în respectul traditiei și, pe de altă parte, de a menține legătura cu mediul și valorile consacrate în ani pentru construirea casei sau dezvoltarea vieții rurale după modele vechi, dar care obligatoriu trebuie să includă noul. Satul nu poate încremeni în timp. Și de altfel satul nu a fost niciodată un loc idilic, cu mândre în costume de sărbătoare care merg la coasă cântând. Satul este un organism viu, în evoluție permanentă, mai rapidă sau mai lentă. Plecând de la această înțelegere realistă a satului trebuie să-i acceptam și schimbarea. Dar niciodată nu cred că va fi nevoie să-i acceptăm dispariția dacă asta depinde și de noi. Și nu putem să acceptăm acest lucru pentru că am accepta să nu mai avem repere identitare și să nu mai știm de unde venim”.
