Dinamica economica in 2023 a fost marcata si in Romania, de provocarile ultimilor trei ani – efectele post-pandemice Covid; razboiul din Ucraina; criza energetica si cresterea costurilor la energie, gaze si combustibili; creșterea costurilor cu materiile prime; cresterea costurilor legate de transport; criza semiconductorilor – cu un impact semnificativ la nivelul multor industrii, inclusiv cea auto; criza lanturilor de aprovizionare; evolutia cursului valutar.
Toate acestea au influentat decisiv nu numai starea firmelor, ci si modul in care sunt derulate si conduse afacerile, pentru a putea fi sustenabile intr-un context lipsit de predictibilitate si de stabilitate, reiese dintr-o analiza a Camerei de Comert si Industrie Prahova, realizata in luna decembrie 2023.
PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI
Produsul intern brut
8,7 md. Euro, reprezentand 3,5% din PIB-ul Romaniei
La nivel national, Prahova este al 4-lea judet in functie de valoarea PIB (dupa Cluj, Timis, Constanta) si pe locul 5, daca luam in considerare si capitala tarii – Bucuresti.
Dupa scaderea de 4% din 2020, fata de 2019, valoarea PIB-ului a crescut apoi constant, astfel:
- cu 5,9% in 2021 vs. 2020
- cu 4,7% in 2022 vs. 2021
- cu 2,4% in 2023 vs. 2022 (estimare Comisia Nationala de Prognoza)
PIB / capita
Prahova: 10 820 Euro / capita
Romania: 11 527 Euro / capita (sursa: CNSP)
locul IX – dupa Bucuresti, Cluj, Timis, Brasov, Constanta, Ilfov, Sibiu si Alba
La nivel regiunii Sud-Muntenia, județul Prahova are cel mai mare PIB/locuitor, fiind urmat de județul Argeș.
Numarul de firme active din punct de vedere juridic – persoane fizice autorizate si persoane juridice (sursa: Oficiul National al Registrului Comertului)
49 502 firme active, dintre care,
36 394 persoane juridice
13 108 persoane fizice autorizate
Crestere cu 3,25% fata de aceeasi perioada a anului 2022.
Numarul total de firme active a crescut constant din 2019 in 2023, in pofida tuturor dificultatilor acestei perioade, datorita fondurilor europene alocate pentru infiintarea de start-up-uri.
Structura economica a judetului Prahova – pe principalele domenii de activitate – cf. Bilant la 31 decembrie 2022
– Industrie 27,5%
– Comert 49%
– Servicii 12,3%
– Constructii 7%
– Agricultura 2,5%
– Turism 1,3%
– Cercetare – Dezvoltare – Hi tech 0,6%
Sectorul petrolier continua sa fie sectorul – fanion al intregii economii prahovene si, mai cu seama, al industriei judetului.
Numar firme: 711
Cifra de afaceri (bilant 2022): 2,2 md. Euro
Pondere in activitatea economica (CA): 14%
Structura economica a judetului Prahova – dupa marimea firmelor (analiza firmelor cu bilantul depus – dec. 2022)
99,77 % IMM-uri 28 808 firme
0,23 % intreprinderi mari si foarte mari 68 firme
Forta de munca
Numarul de salariati – 190 000 persoane, la nivelul intregii economii prahovene, dintre care 149 000 persoane, in cadrul societatilor comerciale
Rata somajului: 2,4%, sub media nationala (in valoare de 2,85%)
Județul Prahova ocupă locul 9 in Romania in randul judetelor cu cea mai mica rata a somajului, dupa Timis, Municipiul Bucureşti, Cluj, Bihor, Arad, Maramures, Sibiu si Brasov.
Castigul salarial mediu nominal net: 840 Euro
Județul Prahova ocupă locul 8 in Romania, in functie de câştigul salarial mediu net, dupa Municipiul Bucureşti, Cluj, Timis, Sibiu, Ilfov, Iaşi si Mures.
COMERTUL INTERNATIONAL CU BUNURI
Import CIF: 4,25 mld. Euro
Pentru anul 2023, sunt disponibile datele pentru intervalul ianuarie – iulie:
Export FOB: 1,66 mld. Euro
Import CIF: 2,45 mld. Euro
In intervalul ianuarie – iulie 2023, exportul prahovean a crescut fata de aceeasi perioada din 2022, cu 5,2%.
In acelasi interval, importul prahovean a crescut cu 2,8% in 2023, fata de 2022.
Exportul prahovean reprezinta 3,2 % din exportul Romaniei, judetul situandu-se pe locul 9 la nivel national dupa Municipiul Bucuresti, Timis, Arges, Brasov, Ilfov, Dolj, Sibiu si Arad.
Principalii parteneri ai judetului Prahova pentru activitatea de export: Italia (19%), Germania (12,5%), Franta (7%), Marea Britanie (6%), Republica Moldova (4,5%).
Principalele produse importate in Prahova
- Masini, aparate, echipamente electrice (19,1%)
- Produse alimentare, bauturi, tutun (17,8%)
- Produse minerale (14,1%)
- Produse vegetale (9,3%)
- Animale vii si produse animale (9,1%)
- Materiale plastice, cauciuc si produse din acestea (8,4)
- Produse chimice (5,6%)
- Materiale textile si articole din acestea (4,3%)
- Hartie, carton si articole din acestea (2,7%)
Investitiile straine directe
Prahova se situeaza pe locul 4 dupa Bucuresti, Ilfov si Timis, cu o valoare a investitiilor straine de 3,2 md. Euro, reprezentand 3% din valoarea investitiilor la nivel national.
Un factor deosebit de important in dezvoltarea investitiilor, atat autohtone, cat si straine, sunt cele 17 parcuri industriale din judet.
Cu acest numar de parcuri industriale, Prahova se afla pe primul loc la acest capitol, la nivel national.
Evolutii economice sectoriale in 2023, la nivelul economiei nationale
Evoluțiile indicatorilor macroeconomici in cursul anului 2023 reflectă impactul crizelor succesive care s-au suprapus între anii 2020 și 2022, asupra economiei naționale.
Acestea au avut ca principal efect reducerea ritmului de creștere a economiei, creșterea ratei inflației și a ratelor dobânzii, afectând încrederea agenților economici în economie și implicit deciziile acestora.
În ciuda acestor evoluții, economia autohtonă s-a menținut rezilientă, înregistrând o rată de creștere economică superioară mediei europene, pe fondul creșterii consumului privat și a investițiilor.
La nivelul domeniilor de activitate, comerțul și serviciile IT au înregistrat cele mai substanțiale contribuții la procesul de creștere a economiei, la polul opus regăsindu-se domeniul industrial.
(Sursa: www.consiliulconcurentei.ro)
PIB-ul României a fost mai mare cu 2,2 % în primele nouă luni ale lui 2023, față de aceeași perioadă din 2022 (INS). Potrivit datelor provizorii, agricultura și construcțiile sunt printre domeniile cu cea mai mare contribuție la creșterea economică.
Majoritatea estimărilor recente ale instituțiilor naționale și internaționale privind creșterea economică a României în 2023 sunt mai pesimiste decât cele de la începutul anului.
Industria românească, afectată sever de preţurile la energie şi de problemele de pe lanţurile de aprovizionare, a fost în 2023, in al cincilea an de scădere, pentru că principalul client, zona euro, a incetinit serios ritmul de crestere, iar in unele situatii, a inregistrat regres.
Producţia industrială a României a scăzut cu 4,8% în primele şase luni din 2023, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă de anul trecut (conform datelor Institutului Naţional de Statistică).
Industria reprezinta acum mai puţin de un sfert din economia României dar, în continuare, genereaza majoritatea exporturilor. Astfel, cum zona euro este principalul partener la export pentru România, evolutia industriei din această zonă este unul dintre principalii indicatori pentru evoluţia sectorului industrial din România.
Dupa cum arată datele actuale, reiese ca industria a contribuit marginal la PIB-ul din 2023. Aceasta este însă imaginea de ansamblu, pentru că anumite sectoare industriale sau companii au mers foarte bine, în ciuda problemelor de pe lanţurile de aprovizionare, a creşterii preţurilor la energie de anul trecut sau a războiului din Ucraina.
Industria automotive a fost un sector cu o evolutie pozitiva, deoarece reducerea presiunilor din lanţul de aprovizionare a permis companiilor să facă faţă cererii anterioare din partea clienţilor. Celelalte sectoare de producţie au înregistrat scăderi.
Sectorul constructiilor a inregistrat o scadere in primele 4-5 luni ale anului 2023, prin diminuarea numarului tranzactiilor imobiliare si prin intarzierea demararii unor lucrari. Dezvoltatorii au adoptat o atitudine mai prudenta fata de proiectele noi. O serie de proiecte aflate in desfasurare s-au confruntat cu intarzieri, din cauza lipsei banilor, una dintre cauze fiind scaderea vanzarilor.
In prima parte a anului, s-a observat o scadere de 30% a numarului de santiere nou incepute. Dintre acestea, multe au fost proiecte mici, precum construirea de case monofamiliale.
Pe de alta parte, marile proiecte in constructii, cele de lucrari publice – drumuri, cai ferate, sau sisteme de apa, care au fost realizate cu bani europeni, au avut o evolutie mult mai buna.
Aceasta deschidere sporita catre lucrarile publice indica o adaptare la dinamica actuala a pietei si o recunoastere a oportunitatilor semnificative oferite de proiectele finantate din surse publice si europene.
In 2023, piata constructiilor din Romania s-a confruntat cu probleme precum scaderea cererii si lipsa fortei de munca.
Agricultura
Cifra de afaceri a companiilor agricole din Romania a înregistrat a doua cea mai mare creștere nominală anuală din ultimii 10 ani, ajungând la maximul istoric de 68 miliarde lei în 2022, fiind cu 48% peste cea din 2018. (studiu KeysFin)
Pentru 2023, a continuat creșterea sectorului agricol și depășirea nivelului record atins în 2022, până în apropiere de pragul de 80 de miliarde de lei, în baza persistenței presiunilor inflaționiste și a estimării de majorare a producției anuale de cereale cu 24%. Acesta fost al treilea cel mai mare avans anual dintre statele membre UE, prognozat de Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene în acest an.
Totodata, la nivelul acestui sector se puncteaza nevoia modernizarii, prin prioritizarea investițiilor în infrastructură, astfel încât România să rămână un exportator net de produse agricole, după ce în anul pandemiei a fost importator net pentru prima dată în ultimii 10 ani. Ca direcție strategică, se va urmari investirea în procesare, ajungând ca pe termen lung să avem un sold pozitiv și al comerțului internațional cu produse agro-alimentare, care au o valoare adăugată mai mare.
Ca si concluzie, agricultura a avut o evolutie buna, iar aportul ei la creşterea PIB-ului pe 2023 s-ar putea cifra la 2%.
