Joi, 15 mai 2025, Filarmonica „Paul Constantinescu”, una dintre cele mai prestigioase instituții muzicale din țară, vă invită la o seară Béla Bartók, în care veți descoperi universul sonor, forța expresivă, inovația și profunzimea unuia dintre cei mai emblematici compozitori ai secolului al XX-lea. Concertul se anunță a fi unul de excepție și promite o experiență artistică inedită, în compania a doi muzicieni deosebiți, ale căror interpretări definesc măiestria, eleganța și pasiunea.
Așadar, se anunță un nou eveniment profund, o seară în care CULTURA își deschide larg porțile! Ne vom reîntâlni cu violista Sophia Reuter, o figură artistică rafinată, apreciată pentru profunzimea interpretării și pentru sunetul cald, intens, care conferă fiecărei lucrări o dimensiune aparte. Cu o carieră internațională strălucitoare și o activitate pedagogică remarcabilă, prezența domniei sale pe scena ploieșteană anticipează o experiență de neuitat. În cadrul serii, artista va da glas uneia dintre cele mai frumoase și valoroase lucrări din repertoriul concertistic destinat violei: „Concertul pentru violă și orchestră” de Béla Bartók, partitură emblematică scrisă în ultima perioadă de viață a compozitorului, ce îmbină melancolia profundă cu un limbaj muzical modern, subtil și nuanțat.
În partea a doua a serii vom asculta „Concertul pentru orchestră”, una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite lucrări simfonice ale lui Béla Bartók. Compus în 1943, în perioada exilului american al compozitorului, concertul impresionează prin vitalitatea tematică, bogăția culorilor orchestrale și structura sa inovatoare, care transformă fiecare grup instrumental într-un protagonist cu rol propriu.
Întregul eveniment se va desfășura sub bagheta maestrului Cristian Spătaru, apreciat pentru claritatea viziunii artistice și eleganța gestului dirijoral. Sub conducerea domniei sale, orchestra ploieșteană ne va purta în universul muzical bartokian, dezvăluind cu sensibilitate și precizie arhitectura sonoră a unei creații ce solicită coeziune, versatilitate și un acut simț al detaliului.
***
Béla Viktor János Bartók (n. 25 martie 1881, Sânnicolau Mare, Austro-Ungaria – d. 26 septembrie 1945, New York City, New York, SUA) a fost un compozitor, pianist, profesor, folclorist, etnograf maghiar, unul din reprezentanții de seamă ai muzicii moderne. Considerat cate odată cel mai important compozitor maghiar.
Viața
Primele lecții de pian le-a primit de la mama sa la vârsta de 4 ani.La aceeași vârstă a început să concerteze. A copilarit in Transcarpatia la Vinogradiv, actualmente în (Ucraina) și Pozsoni ( Slovacia). Inițial a studiat pianul cu un fost elev al lui Franz Liszt, Toman Isztvan. Din 1899 a studiat pianul și compoziția la Preßburg (azi: Bratislava, Slovacia) și la Academia Regală de Muzică din Budapesta, ca elev a lui Koessler Janos, unde între 1908 și 1934 a funcționat ca profesor de pian.
Între anii 1934 și 1940 a lucrat la Academia de Științe din Budapesta în domeniul folclorului muzical. In anii de tinerețe a fost prieten cu George Enescu, Tiberiu Brediceanu. În 1940, pe măsură ce situația politică din Europa se înrăutățea în contextul începerii celui de-al Doilea Război Mondial, Bartók era tot mai tentat să fugă din Ungaria. A fost un puternic opozant al naziștilor dar și a alianței pe care Ungaria o făcuse cu Germania și puterile Axei prin semnarea Tratatului Tripartit în 20 noiembrie 1940. În urma venirii la putere a naziștilor în Germania în 1933, Bartók a refuzat să mai susțină concerte în Germania și chiar a renunțat la managerul său de concerte acolo. Viziunea sa politică antifascistă i-a cauzat multe probleme cu mișcarea fascistă din Ungaria. În 4 octombrie 1940, Bartók a înregistrat o variantă a propriului testament în care cerea ca nicio piață sau stradă să nu fie denumită după numele lui până când piețele și străzile din Budapesta care erau denumite după Mussolini și Hitler nu își schimbă numele, la vremea aceea, piețele Oktogon și Kodály fiind denumite după ei.
În 1940, la finalul lunii octombrie, a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde, pentru o scurtă perioadă (1940-1941), a lucrat pe lângă Universitatea Columbia și ca profesor de muzică în New York, având venituri financiare modeste. A murit bolnav de leucemie pe 26 septembrie 1945 în New York.
Opera
În primele sale opere, Béla Bartók se orientează în tradiția muzicii vest-europene, fiind în special influențat de Johannes Brahms, Richard Wagner, Franz Liszt și Claude Debussy. În poemul simfonic „Kossuth” (1904) se recunoaște influența muzicii lui Richard Strauss. Începând cu anul 1905, Béla Bartók studiază tot mai mult muzica populară maghiară, românească și cea tradițională a artiștilor țigani. A fost culegător de folclor pe mai multe meleaguri. În colaborare cu prietenul său, compozitorul Zoltán Kodály, realizează o culegere de muzică folclorică maghiară, românească, sârbească, croată, turcească și nord-africană, publicată în 12 volume.
Béla Bartók a fost un excelent pianist și a compus mai multe lucrări în scop pedagogic, ca „Microcosmos” (1935), cuprinzând 153 piese pentru pian cu grade de dificultate crescândă.
În 1924, Societatea Compozitorilor Români organizează un concert dedicat aproape în întregime operelor lui Bela Bartok, ocazie cu care Enescu cântă, acompaniat la pian de Bartok însuși, Sonata a II-a pentru vioară și pian a acestuia. Doi ani mai târziu, compozitorul maghiar revine la București ca pianist solist în propria Rapsodie pentru pian și orchestră – lucrare de debut – dar stârnește interes și prin alte două opus-uri pianistice ale sale, expresionistul „Allegro barbaro” și „Dansurile românești”, oferite ca supliment în același concert
Biletele pentru acces în sală pot fi achiziționate de la Casa de Bilete a Filarmonicii sau online de aici: https://filarmonicaploiesti.ro/…/concert-simfonic-15…/
Concertul va fi transmis integral live pe Virtual Concert Hall iar biletele virtuale pot fi achiziționate de aici: https://virtualconcerthall.ro/…/bilet-virtual…/
