ZIUA NATIONALA A PORTULUI TRADITIONAL din ROMANIA. Prahova se mandreste cu IA de BREAZA

12 mai 2019- Ziua Națională a Portului Tradițional din România.
Parlamentul României a considerat că trebuie instituită o lege prin care românii să își aducă aminte de portul tradițional, de identitatea noastră de români, an de an, în duminica a doua din luna mai,

Încărcat de semnificații și istorie, portul strămoșesc este și trebuie să rămână înnobilat

cu virtute, meșteșug, respect și neîntinare…

IA DE BREAZA

Ia reprezintă cea mai importantă piesă de costum tradițional, numit atât de nobil de regretatul profesor Ioan Sorin Apan templul nostru la purtător.

Ia de Breaza a cunoscut o evoluție în timp. Astfel, în secolul al XIX-lea și în primele decenii ale secolului al XX-lea, se purta ia mocănească (cu influențe clare din lumea pastorală!), realizată din pânză de casă numită și „pânză pescărească”, la război de țesut manual. Culorile folosite în decorarea iei erau roșu și negru. Roșul domina la iile destinate femeilor tinere, în vreme ce femeile bătrâne și văduvele purtau ii pe care dominau modele cusute cu negru. Ia mocăneasca avea creț lat, cu gura de la ie într-o parte, și partea superioara mărginită de o bentiță cusută cu un model apropiat ca tematică de cel folosit la decorarea iei. Ia era încheiata manual cu „cheiță” din arnici roșu sau negru, incluzând „alticioara” de sub mânecă și „clinul” care făcea legătura între mânecă, piept și spate. (sursa: infoturismbreaza.ro)

Ia postbelică, realizată după întemeierea Cooperativei „Arta Casnică”, în 1948, are modelul mult mai stilizat, arniciul este înlocuit cu mulinee și ață, pânză de casă- înlocuită cu pânză de bumbac realizată la război de țesut mecanic.

În multe cazuri, „albul” cu modelul său devine model propriu-zis. Așa au apărut iile cu „Suveicuța”, „Unghia Gaii Mari”, „Buclavaua”, „Dovlecelul”, „Floarea Reginei”, „Steaua cu 16 țepi”, „Steaua cu spic”, „Lăbuța”, Coarnele Berbecului (model specific Ardealului), etc.

De asemenea, au apărut iile cu „filtireu”, broderie spartă.

La finele secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea, apare ia comercială, simplificată sau stilizată, fără altiță, cu un creț simplificat numit „Burta vacii”, decorată cu mătase sau mulinee, care nu mai respectă coloristica specifică iei tradișionale de Breaza.

*Material realizat cu sprijinul dlui profesor de istorie Vasile Focșeneanu.

Modelele specifice iei de Breaza și semnificațiile lor:

• „Roatele”: se mai numește „abundența” sau „roata norocului” și este un model bogat, format din cercuri (reprezentând perfecțiunea), cu opt petale în mijloc și pene pe margini, o combinație optimă de atragere a norocului.

• „Crestele”: asociate cu crestele munților, reprezintă suișurile și coborîșurile vieţii. Toate înşirate cu măiestrie într-un echilibru perfect pentru atragerea forţei.

• „Unghia Găii”: model străvechi de brodatură care ne aduce mai aproape de Gaia, de comuniunea cu natura. Este purtat la ceremoniiile de celebrare a Vieții. Impresionant prin complexitatea sa, atrăgător de echilibru și pace sufletească dată de perfecțiunea naturii.

• „Dovlecelul” și „Spicul de grâu”: sunt două modele de broderie care simbolizează roadele pământului, și se poartă la ceremoniile pentru invocarea abundenței și recoltelor bogate.

• „Trecătoarea”: model cusut în „muște” care semnifică trecerea vieții, efemeritatea omului pe pământ. Numit și „Coronița”, este o încoronare adusă vieții, o celebrare a Omului în toată perfecțiunea lui.

• „Steaua cu 16 țăpi”: semnifică Universul, cerul înstelat și strălucitor. Se știe că strămoșii noștri erau pasionați de astrologie – astfel, au încercat transpunerea pe ii a Căii Lactee.

• „Alburile” și „ajururile” reprezintă apele. Puritatea noastră. Ele sunt nelipsite de pe orice ie.

• „Crețul” de la baza gâtului este specific Munteniei. Nu poate fi imitat sau furat. Se face după o tehnică bine înrădăcinată și transmisă din generație în generație cu strictețe. Totul se numără, totul se socotește pentru obținerea rezultatului perfect.

Surse foto: infoturismbreaza.ro, traditii.ro , iibreaza.ro