Turneul SoNoRo Conac, la ediția a XIV-a, își continuă misiunea de a pune în valoare clădirile de patrimoniu prin intermediul muzicii de cameră. Prima parte a turneului începe cu două concerte în județul Prahova, la Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” (miercuri, 25 februarie 2026, ora 18:00) și la Cazinoul din Sinaia (joi, 26 februarie 2026, ora 18:00).
Turneul SoNoRo Conac a ajuns de-a lungul anilor în peste 140 de clădiri istorice și a avut un impact vizibil în domenii variate. Din punct de vedere cultural, proiectul a adus muzica de cameră în spații atipice și a crescut accesul publicului la repertoriul clasic în medii neconvenționale. Astfel, a fost creată o experiență artistică în care a fost integrată istoria locală, apreciată atât de cunoscători, cât și de neinițiați. Sub aspect turistic, concertele SoNoRo Conac au dus publicul în locuri uitate, stimulând interesul autorităților și al comunităților locale. În termeni de conservare, proiectul a accentuat nevoia protejării patrimoniului architectural și repunerea acestuia în circuitul turistic.
„Începe ediția nr. 14 și suntem încântați să pornim din nou la drum! În acest an, ne vom continua călătoriile în clădiri de patrimoniu pe care le vom înnobila cu programe muzicale foarte frumoase și vom readuce în atenția comunităților locale grija față de moștenirea culturală de pe teritoriul României. Le suntem datori atât celor care au creat aceste spații, cât și acelora care se pot bucura în continuare de un trecut adus în contemporaneitate și onorat cum se cuvine. În zgomotul acestui timp, un concert de muzică de cameră într-o clădire de patrimoniu este un prilej de reflecție și un moment de o frumusețe pură. Vă invităm alături de noi, în universul în care clădirile de patrimoniu se întâlnesc cu rafinamentul muzicii de cameră!”– a declarat Răzvan Popovici, directorul turneului SoNoRo Conac.
DESPRE SPAȚII
Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” îşi are originea în Pinacoteca Municipiului Ploieşti, înfiinţată în noiembrie 1931. În timpul celui De-Al Doilea Război Mondial, Pinacoteca Municipiului Ploieşti a fost evacuată și se va reînfiinţa în 1955 sub denumirea de Muzeul de Artă Ploieşti. Clădirea care găzduiește muzeul este un monument de arhitectură de valoare naţională, înscrisă pe lista monumentelor istorice. Palatul a fost iniţial o reşedinţă particulară care poartă în medalioane iniţialele primului proprietar – omul politic şi bancherul Ghiţă Ionescu (1833-1898). Acesta îşi ridică şi îşi decorează casa în perioada 1885-1894, după planurile arhitectului român Leonida Negrescu, format la École des Beaux Arts din Paris şi profund marcat de personalitatea lui Charles Garnier (1825-1898), creatorul Operei Mari din Paris (1861) şi cel mai important reprezentant al stilului Second Empire.
Patrimoniul muzeului este alcătuit, în principal, din artă românească modernă şi contemporană (secolele al XIX-lea şi al XX-lea) şi este structurat pe colecţii: pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă. Câțiva dintre artiștii ale căror lucrări pot fi admirate în acest muzeu sunt: Constantin Lecca, Gheorghe Tăttărescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Nicolae Dărăscu, Iosif Iser, Ion Țuculescu, Constantin Piliuță, Oscar Han, Constantin Baraschi și Ion Irimescu.
Cazinoul din Sinaia reprezintă și astăzi unul dintre edificiile simbolice ale stațiunii montane. Clădirea a fost construită în timpul record de un an (1911-1912), pe locul unde se afla cândva vila Ghica, prima vilă a staţiunii, înălţată de prinţul Dimitrie Ghica. Cazinoul din Sinaia l-a avut ca principal acţionar pe baronul de Marçay, totodată acţionar la cazinoul din Monte Carlo. Inaugurarea Cazinoului, în anul 1913, a constituit un eveniment important. Autorităţile vremii au cerut concursul lui Alexandru Davilla, personalitate marcantă în domeniu, acesta prezentând un spectacol de înaltă ţinută, la care au asistat familia regală şi Titu Maiorescu, pe atunci prim-ministru al ţării. Seara a continuat cu un concert susţinut de George Enescu şi s-a încheiat cu focuri de artificii.
Prin eleganţa şi jocurile sale, Cazinoul va deveni în scurt timp atracţia irezistibilă a staţiunii şi o importantă sursă de venituri pentru acţionarii săi, Eforia Spitalelor Civile şi Primăria Locală. Sala de Teatru este renumită prin acustică, arhitectură şi deja celebrul pian pe care a cântat George Enescu la inaugurarea clădirii.
DESPRE ARTIȘTI
Kirill Troussov este recunoscut ca unul dintre cei mai importanți violoniști ai generației sale, fiind îndrumat de Sir Yehudi Menuhin încă de la o vârstă fragedă. Este invitat regulat în săli de concert prestigioase și la festivaluri internaționale de muzică renumite. Kirill a colaborat cu orchestre precum Staatskapelle Berlin, Leipzig Gewandhaus, Orchestre de Paris, Orchestre National de Lyon, Orchestre National de France ș.a. A susținut concerte în sălile Concertgebouw din Amsterdam, Palais des Beaux Arts din Bruxelles, Théâtre du Châtelet, Théâtre des Champs Elysées, NCPA din Beijing, Suntory Hall din Tokyo și Auditorio Nacional de Musica din Madrid. Printre premiile sale internaționale se numără premiul cultural european „Pro-Europa”, Premiul Davidoff al Festivalului de muzică din Schleswig-Holstein, Premiul internațional Yamaha și Premiul Reuters al Festivalului de la Verbier.
Kirill Troussov susține în mod regulat cursuri de măiestrie la Mozarteum Salzburg, Institutul European de Muzică din Viena, la Cremona, Milano, Madrid, Dublin, Berlin, München, Oslo, Budapesta, SUA și Hong Kong. Din 2025 este profesor de vioară la Universitatea de Muzică și Teatru din München.
Răzvan Popovici s-a născut în Bucureşti într-o familie de muzicieni şi a început studiul violei cu tatăl său, Mugur Popovici. Ca solist, a cântat alături de Orchestrele de Cameră din Köln, Zürich si Kobe, Orchestra Națională Radio, Filarmonica „George Enescu”, Orchestra del Teatro Comunale di Bologna sau Liszt Chamber Orchestra de la Budapesta. Este invitat regulat la festivaluri precum Lucerne Festival, Wiener Festwochen, Kuhmo Festival, Stavanger Festival, Spoleto Festival, Intonations Festival Berlin, Jerusalem Chamber Music Festival. Printre sălile în care a interpretat se numără Carnegie Hall din New York, Suntory Hall din Tokio, Concertgebouw Amsterdam, Musikverein din Viena, Wigmore Hall din Londra, Bozar din Bruxelles, Philharmonie Berlin sau Elbphilharmonie Hamburg și concertează regulat în întreaga lume ca membru al Ansamblului Raro. Răzvan este iniţiatorul Festivalului Chiemgauer Musikfrühling din Germania (23 de ediții) şi al Festivalului Internaţional de Muzică de Cameră SoNoRo (21 ediții). Din 2023 este profesor de violă la Conservatorul Regal din Anvers.
Pianistul Cristian Budu, un tânăr brazilian cu părinți români, apare ca o nouă referință pentru arta sa unică și realizările remarcabile. A câștigat Marele Premiu, Premiul Publicului și Premiul „Children’s Corner” la Concursul Internațional de Pian „Clara Haskil”, la cea de-a 50-a aniversare, în 2013. Cu primul CD solo, lansat în Europa, în anul 2016, Cristian a obținut premii importante: „Editor’s Choice”, acordat de Gramophone, și „5 Diapasons”, oferit de Diapason, o apreciere conferită rareori simultan. Cristian și-a început studiile muzicale cu Elsa Klebanowski și a absolvit Universitatea din Sao Paulo, avându-l ca profesor de pian pe Eduardo Monteiro. A obținut masteratul în interpretare la pian la Conservatorul New England din Boston. În Brazilia, Cristian Budu este fondatorul Pianosofia, un proiect care duce muzica clasică în casele oamenilor, cu intenția de a ajunge la un public nou. În prezent locuiește în Berlin.
„Un pianist uimitor de original, cu o perspectivă muzicală și o maturitate care ar putea inspira invidie colegilor de două ori mai în vârstă decât el.” (Gramophone)
Accesul la concerte este liber, în baza unei rezervări pe https://conac.sonoro.org/concerte/.
Turneul SoNoRo Conac va continua cu alte două părți în lunile martie și aprilie a.c.
Despre SoNoRo Conac
Inițiat în 2013, turneul SoNoRo Conac și-a propus încă de la început, prin asocierea muzicii cu diverse opere arhitecturale emblematice din România, să sugereze nevoia de respect, atenție și sprijinire a patrimoniului și a resurselor culturale extraordinare ale României. SoNoRo Conac a pornit de la ideea de a reda muzicii de cameră spațiul originar, de natură intimă, propice dialogului cultural și ascultării active din partea unui public restrâns. Acest proiect își propune să sensibilizeze opinia publică în ceea ce privește multitudinea clădirilor de patrimoniu reabilitate – clădiri spectaculoase și elegante, care trebuie reintroduse în circuitul cultural. În cele douăsprezece ediții, turneul SoNoRo Conac a pus pe harta emoțională a țării noastre peste 140 de clădiri de patrimoniu, unele dintre ele complet necunoscute publicului din România, dar a atras atenția și publicului internațional asupra unora dintre cele mai frumoase simboluri arhitectonice din țara noastră.
