Traditia ciocnitului oualor, origini in… ANTICHITATE

„Cine are prima “lovitură””?! Trebuie știut: ciocnitul ouălor are o anume semnificație în obiceiurile de Paşti și se alătură, cumva, tradițiilor pascale: mersul la biserică şi prepararea produselor din carne de miel sau coacerea cozonacului, înnoirea hainelor și a încălțărilor…

Deşi regulile pot varia de la zonă la zonă, respectarea lor este obligatorie: cine are prima lovitură, ce părţi ale ouălor să fie lovite, ciocnitul să fie „pe luate”, „pe schimbate”, „pe văzute”, „pe nevăzute”.

Ciocnitului Ouălor, sacrificiu al divinităţii primordiale înfrumuseţată prin vopsire şi încondeiere reprezintă un simbol al jertfei Domnului Iisus. Ciocnitul Ouălor este permis şi aşteptat cu nerăbdare de credincioşi după slujba de Înviere a Mântuitorului în noaptea Paştilor, până la Ispas – înălţarea Sa la ceruri.

Ouăle se ciocnesc după anumite reguli de Sfintele Paști. Oul are trei părţi: vârful (care se numeşte cap), partea opusă (dos) şi feţele laterale (coaste). În prima zi de Paşte se ciocneşte numai cap cu cap, a doua zi se poate ciocni cap cu dos, iar în zilele următoare dos cu dos.

Ca regulă generală, primul care ciocneşte este cel mai vârstnic bărbat de la masă. Astfel, persoana mai în vârstă ciocneşte capul oului ţinut de partener, rostind cu inima luminată “Hristos a înviat!”, în timp ce acesta va răspunde cu confirmarea “Adevărat a înviat!”.

Ciocnesc mai întâi soţii între ei, apoi copiii cu părinţii, după care părinţii cu celelalte rude, cu prietenii şi vecinii invitaţi la masă.

***Ouăle roşii sunt considerate păzitorii casei şi tocmai de aceea nu trebuie să lipsească. În acelaşi timp, oul simbolizează viaţa eternă, fertilitatea, renaşterea şi norocul.

Poate nu știați, dar în… ANTICHITATE ouăle erau vopsite în diferite culori şi oferite cu ocazia venirii primăverii, simbolizând astfel revenirea naturii la viaţă, urmată de explozia cromatică specifică.

Suntem obişnuiţi să nu ne lipsească ouăle roşii de pe masa de Paşti, dar câţi dintre noi cunosc motivul? Una din explicaţii vine din tradiţia populară: ouăle roşii sunt considerate păzitorii casei şi tocmai de aceea nu trebuie să lipsească, susțin etnologii.

Ouăle de Paşti pot fi de diferite culori: de la roşu, galben, orange, roşu, verde, albastru, până la negru. Ouăle negre se fac, în anumite zone rurale, în amintirea celor care au murit. La sate există credinţa că, dacă aceste ouă sunt ciocnite în numele lor, ei vor afla că pe pământ a venit Paştile şi se vor bucura alături de cei vii.

Cu toate acestea, ouăle roşii sunt singurele care pot fi date de pomană pentru sufletul unuia trecut în eternitate, iar, în tradiţie, se mai crede că dacă două persoane ciocnesc ouă în ziua de Paşti se vor întâlni pe lumea cealaltă.

Totodată, ele sunt binefăcătoare, au rol ritualic și pentru cei vii și, poate nu întâmplător, sunt considerate drept cele mai gustoase.