TIC-TAC: Mai e o luna pana incepe scoala si… noianul de probleme cine-l baga in seama?!?!?

Fix o lună mai e… pe 13 septembrie, pe la ora asta, ar trebui, potrivit tradiției, și nu în sensul „cadourilor cu subînțeles” sau al șpăgii, părinții și copiii ar trebui să înceapă să umble și să… umple florăriile, în căutarea buchetului perfect pentru doamna educatoare, pentru doamna învățătoare, pentru diriginți sau pentru profesorul preferat… cu emoție, cu recunoștință, cu nerăbdare…

Acum… (parcă) ne rugăm cu toții (bunici, părinți, copii, profesori) să treacă încet, cât se poate de încet zilele până atunci… Sunt zile pline de nesiguranță, de temeri, de întrebări. Sigur, pentru cine e ancorat în realitate și înțelege ce se întâmplă. Și… uite ce se întâmplă: crește alarmant numărul de cazuri de coronavirus, sunt zeci de decese zilnic în rândul celor infectați și, în foarte mare măsură… crește numărul celor care fac bășcălie de toată nenorocirea asta, că altfel nu ai cum s-o mai numești. Sunt mulți, parcă tot mai mulți care nu respectă regulile, „fac mișto” de strădaniile și chinul medicilor și al tuturor celor din LINIA I, se distrează bine-mersi și… uite-așa… trece vara. Și mulți deja țipă de pe acum că la grădiniță și la școală copiii să fie lăsați „în pace”, în dezordine, fără reguli, să își poată îmbrățișa colegii după vacanță și să s epaotă juca în pauze! (bine… de partea cu învățatul și cu sănătatea… mai hop, mai „ssstt”!).

Se vorbește doar mai pe ocolite și pe șoptite de impunerea regulii distanțării în clase (de care setot făcea caz), dar și d emăsuri clare referitoare la dezinfecție, la CURĂȚENIE, la asigurarea măștilor, la programul elevilor, la ce se va întîmpla sau… nu în pauze etc. Abia acum se trezesc (au ba?!) autoritățile că, de fapt, cele mai multe instituții de învățământ sunt aglomerate și nu prea au cum să facă în așa fel încâ în sala de clasă, la curs să nu fie decât 10 elevi, la distanță de o bancă… nu prea sunt siguri că vor putea asigura nici cantități suficiente de dezinfectant sau tot ce este necesar la toalete… sau cum vor ține în frâu „acae nebunie frumosă”, acel haos tineresc care dă de obicei farmec pauzelor…

Și problemele nu se opresc aici. Cum și cât de bine vor fi supravegheați elevii din căminele școlare, să își dezinfecteze tot când vin de la cursuri sau de la cumpărături… etc. Să nu iutăm nici d eelevii navetiști. Aceia care fac, săracii, naveta între localități, dar și în interiorul aceleiași localități, care… firește, au de a facecu zone aglomerate, cu transport public, care merg în tramvai cu telefonul la ureche, cu o mână ținându-se de bara pe care pune mâna toată lumea. În drum spre școală s emai opresc undeva să cumpere gogoși sau pizza pe care le înfulecă pe drum, fără să aibă unde să se spele bine pe mîini și să dezinfecteze și, firește… fără mască… Și dacă ne gândim bine, mai găsim un noian de astpecte care trebuie, în mod CATEGORIC luate în seamă. Și la sat și la oraș. Și în poala dealului… la o școală unde, să zicem, vin, cel mult, 30-40 de copii care acasă au toaletă în curte și nu au apă curentă…

Tic-tac, tic-tac, tic-tac… timpul trece. Mai e numai o lună până să înceapă noul an șoclar. Nimeni nu știe acum ce și cum va fi. Dar parcă unii fac înadins să fie tot mai îngrijorător… Și nu spunem asta pentru că am fi… adepți ai poveștii cu drobul de sare, ci pentru că realitatea ne mai dă câte-o palmă.

Ministrul Sănătății și specialiștii în statistici nu se feresc să spună că, potrivit unor calcule, dar și…atitudinii oamenilor, n-ar fi exclus să depășim mult 2000 de cazuri zilnic prin septembrie…

foto: ziare.com