Pe 29 mai, prin tradiție, celebrăm Ziua Biscuiților, desertul crocant care ne îndulcește diminețile sau pauzele de cafea. De la variantele clasice cu unt, până la cele cu ciocolată, ovăz sau umpluturi cremoase, biscuiții rămân una dintre cele mai iubite gustări din lume. Și… sunt iubiți de la cea mai fragedă vârstă!
De la hrana soldaților la desertul regal
Istoria biscuitelui este… pe cât de îndelungată, pe atât defascinantă. Cuvântul în sine provine din limba latină (bis coctus) și a fost preluat în franceză ca bescuit, însemnând „copt de două ori”.
Rații de supraviețuire: În Antichitate și Evul Mediu, biscuiții nu erau deserturi. Erau turte din făină și apă, coapte intens pentru a elimina toată umiditatea. Deveneau tari ca piatra, dar rezistau luni de zile fără să se strice, fiind hrana de bază a marinarilor și soldaților egipteni, romani și britanici.
Revoluția dulce: În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, cofetarii europeni au început să adauge în aluat unt, zahăr și mirodenii. Biscuiții s-au transformat rapid dintr-un aliment de criză într-un produs de lux, nelipsit de la curțile regale.
Trebuie știut că, în fapt, fiecare cultură are propriul mod de a defini biscuitul perfect:
Chocolate Chip Cookies: Creați accidental în SUA în anii ’30, acești biscuiți moi la interior și crocanți la margini, plini de picături de ciocolată, sunt cei mai vânduți din lume.
Biscuiții englezești (Shortbread): Recunoscuți pentru textura sfărâmicioasă și gustul intens de unt, perfecți pentru a fi înmuiați în ceai.
***”Une sorte de pain dur et sec, cuit en fines galettes plates,” réécrit au début du 19e siècle à partir de bisket (16e siècle), dérivant finalement (besquite, début du 14e siècle) du vieux français bescuit signifiant „biscuit” (12e siècle). Cette forme a été influencée par le vieux italien biscotto, tous deux issus du latin médiéval biscoctum, qui signifie littéralement „cuit deux fois,” provenant du latin (panis) bis coctus signifiant „(pain) cuit deux fois.” On peut se référer à bis- et cook (verbe). Aux États-Unis, le sens de „petit pain rond et moelleux” est attesté depuis 1818.
***„Un fel de pâine tare și uscată, coaptă în turte subțiri și plate”, rescris la începutul secolului al XIX-lea din bisket (secolul al XVI-lea), derivând în cele din urmă (besquite, începutul secolului al XIV-lea) din franceza veche bescuit, care înseamnă „biscuit” (secolul al XII-lea). Această formă a fost influențată de italianul vechi biscotto, ambele provenind din latinescul medieval biscoctum, care înseamnă literal „copt de două ori”, din latinescul (panis) bis coctus, care înseamnă „(pâine) coaptă de două ori”. Se poate face referire la bis- și cook (verb). În Statele Unite, sensul de „chiflă mică, rotundă, moale” este atestat din 1818.
Ca referințe în cifre, cităm din„Piața biscuiților dulci și sărați din România” – prezentare susținută de Dana Pop – Doctor Inginer consultant în Industria alimentară în cadrul RO.aliment SHOW 2024 – ediția 8:
„Din punct de vedere al dimensiunii pieții biscuiților dulci (cca. 40.000 de tone biscuți dulci), ca cifră de afaceri, piața din România a crescut constant, având o valoare estimată la 150-200 sute de milioane de euro, cu o rată de creștere anualã constantă de 3-5%, datorită schimbărilor în comportamentul consumatorilor și a inovării, prin dezvoltarea de noi produse.
50% sunt biscuiții dulci simpli, 30% cei cu glazură și 20% biscuiții premium.
Piața biscuiților sărați este tot de 150-200 milioane euro. Consumatorii îi consideră mai sănătoși pe aceștia, în comparație cu cei dulci. Exporturile de biscuiți sărați sunt foarte mici”.
