Cu prilejul aniversării a 607 ani de la prima atestare documentară scrisă a localității Starchiojd, Centrul Județean de Cultură Prahova „Acad. Eugen Simion” și Școala Profesională, Comuna Starchiojd, organizează Simpozionul Național cu tema „Patrimoniul cultural în actualitate”.
Manifestările simpozionului se vor desfășura la Școala „Lăcurele” din Starchiojd, în perioada 25-27 iulie 2025, și au în vedere întâlnirea specialiștilor din variate domenii științifice și a membrilor comunităților purtătoare de patrimoniu, pentru identificarea celor mai bune soluții de protejare, păstrare, transmitere și promovare a patrimoniului cultural național și local. Astfel, se pune în lumina zestrea unui loc de poveste al Prahovei.
* Starchiojdul este menționat în lucrarea „Marele dicționar geografic al României”, alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu. „Star-Chiojdul, comună rurală, plaiul Teleajenul, jud. Prahova. Este foarte veche. Se numește Star-Chiojdul sau Chiojdul-Mare spre a se deosebi de o altă comună vecină din jud.Buzău, numită Chiojdul-de-Bisca sau Chiojdul- Mic. Este situată pe cinci vai: Valea-Chiojdului, a Bradetului, Benia, Anei și Rotari, la 53 kilometri de capitală județului și la 13 km de reședința plaiului. Se mărginește la N. cu munții Transilvaniei, la S. și E. cu jud. Buzău, la V. cu com. Posesti, Bătrîni și Drajna. Se compune din cătunele: Chiojdul, Valea Anei, Brădetul, Rotarea, Gresia și Zmeuretul, cu populație de 3307 locuitori. Are 5 biseric : 3 în comună de reședința, una în Valea-Anei și altă în Rotarea, deservite de trei preoți; o școală, înfiintata la 1838. Locuitorii, pe lânga agricultură se ocupă cu exploatarea lemnelor pentru construcții, fabricarea țuicii și creșterea vitelor. Ei desfac produsul muncii lor în orașele: Mizil, Urlați,Văleni, și mai cu seama la Ploiești. Maioritatea locuitorilor sunt moșneni; în 1894 s-au împroprietarit după legea din 1864, pe mobile unora dintre moșneni și ale boierilor Macovei. EI posedă 100 cai, 80 iepe, 462 boi, 658 vaci, 16 bivoli, 876 capre, 1870 oi și 638 porci; 200 stupi cu albine. În raionul comunei, pe gîrlă Batrineanca, sunt 4 mori și două herastrae: unul pe apă Biscacu-Cale și altul pe apă Siriul-cel-mare.
În partea de N. a comunei sunt niște gropi, despre care se zice că sunt făcute de Tătari, și se numesc «În Zapodii» și «Podul Cotorcii». În partea de E. se află plaiul numit Roma, ce se zice — după unii — că și-a luat numele de la niște armate române, ce ați fostpe aci; iar după alții de la niște TiganMaesi din Transilvania, numiți după obiceiul lor, Români și Romi, care au alungat pe Tătarii ce stapâneau aceste locuri, stabilindu-se aici și în comună Chiojdul-Mic, din jud. Buzău. Toată comună, cu păduri, izlaz, livezi și pamânt arabil, are aproximativ că la 2500 ha. În comună se află o movilă, numită Gorgan, după care se recoltează fin; dealuri sunt: Gruiul, Stejarelul, Jariștea și Coastelor. Dealurile Gruiul, Stejarelul și Jariștea sunt în partea de N. a com., iar Dcalul- Coastelor la E. Plaiuri sunt: Plaiul Roma, acoperit cu pădure și izlaz ; Valea- Anii, Şerbaneasa și Bobe, acoperite cu finețe și arătură Piscuri: Cerbului, Purcarului, Lacurilor, Stupinii, Rogozului, toate în partea de N. servind pentru arătură. Munți: Smeuratul și Călugărul, Plaiul-Icoanei, Plaiul-Chiojduiul, toți acoperiți cu pădure și izlaz. La toate acestea se mai adaugă: Poiana – dintre – Sine, a Carpenulul, Capul – Plaiului și Vîrful-Condrel. E udată de girlele: Siriul- Mare, Siriul-Mic, Siriasul, Biscafara- Caie, Chiojdului, Bradetului și Batrineanca; de Valea Anei și Rotari și de izvoarele: Vină, Cocoșul, Palalogi, Condri, Tisa, Zmeuratul, Banului, Gresia, Blidari, Micului, Calului, Benii, Râșcă, etc.” Nicolae Iorga pomenește comună Starchiojd în cartea să „România – cum era pâna în 1918“ că fiind un loc unde pe o stânca aproape inaccesibilă, se păstrează o inscripție rară, în care „se pomenesc tătarii“. Profesor academician Constantin C. Giurescu, a participat la sărbătorirea a 550 de ani de existența documentară a comunei Starchiojd în anul 1968 și spunea printre altele cu această ocazie: „O istorie completă și veridică a poporului român va putea fi scrisă numai atunci când o localitate își va avea scrisă monografia sa”. „Starchiojd moștenire culturală” Locuire, ocupații, meșteșuguri – partea I și Sărbători, obiceiuri, repertoriu folcloric, tradiții locale reprezentative – Partea a ÎI a de Ioana Ruxandra Fruntelata și Cristian Musa.
Detalii-AICI.
