Sfanta si Marea Joi. Haideti, pentr-un „dumicat de timp” sa lasam goana dupa mancaruri si bijuterii cu multe zerouri, sa cinstim credinta, sa aducem pace, lumina

 Haideți sa redevenim, dar asta nu pentru un „dumicat de timp” OAMENI. Oameni plini de frumos, de credință, de cumsecădenie, de adevăr. Haideți să ne întoarcem inimile către ai noștri, către icoanele dilăuntrul nostru, către fapta ce aduce lumină și pace, către ceea ce este bine. Să lasam azi, mîine, poimîne și-n sărbători goana prin mall-urile „ale mai scumpe”, și să ne răs-cumpărăm  bunătatea, credința, adevărul, în acest solstițiu al Praznicului în care inima să fie (și să rămână) mai mare ca firea…

Sfânta şi Marea Joi este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului:

– spălarea picioarelor ucenicilor;

– Cina cea de Taină;

– rugăciunea din Grădina Ghetsimani;

– începutul Patimilor prin vinderea Domnului de către Iuda.

Joi dimineaţă se săvârşeşte Sf. Liturghie a Sf. Vasile cel Mare, împreună cu Vecernia acestei zile, pomenind şi actualizând Cina cea de Taină în cadrul căreia Mântuitorul Hristos a instituit Dumnezeiasca Liturghie, împărtăşindu-i pe Apostolii Săi cu Trupul şi Sângele Său, sub chipul pâinii şi al vinului.

Înainte de începerea Cinei, Iisus a spălat, în semn de mare smerenie slujitoare, picioarele ucenicilor Săi, începând cu Iuda vânzătorul şi sfârşind cu Petru. Prin aceasta a vrut să le aducă aminte ucenicilor să nu umble după întâietăţi, dându-Se El Însuşi pildă: “Iar Eu, în mijlocul vostru, sunt ca unul care slujește” (Luca 22, 27).

Totodată, spălarea picioarelor ucenicilor închipuie Taina Sfintei Spovedanii, fără de care nimeni nu se poate mântui, nici împărtăşi. Spălând şi picioarele lui Iuda cel care L-a vândut pe 30 de arginţi, Mântuitorul îl cheamă înapoi, îi arată dragoste, îi spală păcatul, numai să-l mărturisească. Dar Iuda nu se căieşte, nu-şi spune păcatul, nu se smereşte. Picioarele lui sunt în mâna Domnului, iar inima în mâna diavolului. Iisus îi sărută picioarele îl primeşte înapoi, dar Iuda, sărutându-L pe obraz, Îl vinde arhiereilor.

După ce îi spală cu apă (îi pregăteşte prin smerenie şi prin spovedanie), Iisus îi împărtăşeşte, mai înainte de despărţire, pe ucenicii Săi, ca să poată rezista marilor ispite ce le stăteau înainte.

Cina cea de Taină este o taină și o jertfă de dragoste, este prima Liturghie creştină săvârşită de Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos. Cina cea de Taină este ultimul popas duhovnicesc al lui Iisus, este un prilej de reculegere pentru ucenici; este un loc tainic de întâlnire, de vorbire şi de despărţire al lui Hristos de ucenicii Săi, cărora le dă ultimele sfaturi şi porunci.

După ce s-au petrecut toate acestea, participăm duhovnicește la începutul momentelor grave ale Sfintelor Pătimiri ale Domnului. Sfintele Evanghelii ne relatează că Iisus, împreună cu ucenicii, ieşind de la Cină s-a îndreptat către Grădina Ghetsimani, loc în care deseori obişnuia să se roage. Îi lasă pe ucenici în vale, iar El urcă mai sus şi, singur fiind, se concentrează adânc şi se roagă de trei ori – cu sudori de sânge – Părintelui Ceresc să treacă paharul suferinţelor de la El, dacă este cu putinţă. Voia Sa însă era să împlinească voia Tatălui: “Părinte, de voiești, treacă de la Mine acest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă” (Luca 22, 42). Sunt cuvinte la care e bine să ne gândim şi noi atunci când ne rugăm. Rugăciunea noastră să fie cât mai adâncă, totală, iar cererea noastră principală să fie aceasta: „Doamne, să se împlinească toate nu după cum vreau eu, ci după cum voieşti Tu”.

Mai pomenim în această zi vânzarea şi arestarea Mântuitorului Hristos în Grădina Ghetsimani, când Iuda L-a vândut sărutându-L, pentru ca cei care veniseră după El să Îl recunoască. Sa nu uităm că în faţa Sfântului Potir noi ne luăm angajamentul de a nu-L trăda pe Dumnezeu: “Nu-ţi voi da sărutare ca Iuda, nu voi spune Taina Ta vrăjmaşilor Tăi, ci ca tâlharul mărturisindu-mă, strig Ţie: Pomeneşte-mă, Doamne, întru împărăţia Ta!”

Seara, la denia din Joia Sfintelor Pătimiri, se citesc cele 12 Evanghelii, care relatează şi actualizează toate suferinţele răbdate de Mântuitorul Hristos pentru noi, culminând cu Răstignirea Sa pe Cruce, moment subliniat prin scoaterea solemnă a Sfintei Cruci în mijlocul bisericii, pentru închinarea credincioșilor.

Denia celor 12 Evanghelii este slujba în care Îl însoțim pe Hristos Domnul participând la arestarea, judecarea, condamnarea, batjocorirea şi răstignirea Sa. Pe toate acestea nu le-a suferit pentru vreun păcat personal, ci pentru păcatele noastre şi în locul nostru. Dumnezeu, Mântuitorul lumii, primeşte să fie scuipat şi bătut de mâinile creaturii Părintelui Său ceresc.

Ar fi dureros și un semn de egoism să lipsim în seara aceasta de la biserică, lăsându-L singur pe Domnul în drumul Său spre Golgota, de Pătimirile și Răstignirea Căruia se cutremura toată creația.

Să ne unim în rugăciune, smerenie și lacrimi întâlnindu-ne pe drumul Golgotei ca să alinăm şi noi puţin din durerea Lui Iisus pentru noi.

Foto: Facebook, Harta Oualor de Pasti