„Se linistesc” apele (la propriu!) si solul la Slanic

Astăzi a fost transmis un comunicat oficial în care se vorbește despre constatările specialiștilor referitoare la „posibilele cauze care au condus la acest fenomen”!

Potrivit rapoartelor:

  • „se exclude ipoteza exploatărilor istorice sau a galeriilor subterane ca și cauză a sufoziunii
  • existenta posibilității unor structuri de depozitare sau fundare vechi, a unor fântâni sau fose care să fi colapsat
  • eroziune internă în urma căreia apele de adâncime au alternat părți fine ale unor formațiuni permeabile creând zone afânate, care în urma creșterii gradientului hidraferic al acviferului (cum ar fi situația unor ploi abundente), să producă doline, existând posibilitatea unui canal preferențial de scurgere a apelor subterane în zonă
  • cauza dizolvării unor componente solubile masive sau disperse care să indice grade de saturare semnificative cu sare nu reiese din analizele de laborator asupra apei care stagna în zona prăbușită
  • există o probabilitate redusă ca factorul cauzal să aibă legătură cu instabilitatea locală a masivului, însă această cauză trebuie luată în considerare intr o viitoare expertiza detaliată
  • cauza surparii nu poate fi pusă cel puțin deocamdată pe seama dinamicilor de instabilitate cauzate de vechile lucrări de la Baia Baciului sau Baia Verde dar nici cu aria exploatărilor moderne din versantul stâng (estic) al pârâului Slănic
  • având în vedere multitudinea de posibile surse de proveniență a apei din groapa de sufoziune, s-au supus investigării și următoarele trei posibile teorii:
    a) probabilitate extrem de redusă ca apa să fie apă uzată care provine din apă de canalizare ce ar fi putut fi avariată
    b) probabilitate extrem de redusă a teoriei conform căreia apa sărată să fi afectat zona investigată
    c) probabilitate crescută ca apa să fie provenită din cursuri de apă subterană și din albia subterană a pârâului Gorgan în situația în care zona favorizează acumularea de apă atât pe suprafața cât și subteran, fiind poziționată pe un con de dejectie pleistocen superior, zona aflându-se se de asemenea la confluența unor ape subterane și de suprafață cu caracter temporar”.

„Surparea pare fi cauzată de un fenomen natural de sufoziune mecanică ce a afectat depozitele nisipoase din acest areal, iar momentul în care s-a produs surparea este asociat cedării stratului impermeabil de argilă care a antrenat și pătura de sol de deasupra dar și structura de asfalt a străzii.
Apariția acestui con de surpare nu este legată de o posibila dizolvare treptată a părții superioare a lentilei de sare care forma zăcământul de sare de la Slănic, respectiv de posibile tasări datorate acestui fenomen de solubilizare, însă această posibilitate nu trebuie exclusă pe termen mediu sau lung în orașul Slănic
Institutul Național de Fizică a Pământului exclude o cauză seismică pentru surparea din Slănic, iar în urma măsurătorilor seismice efectuate cu stații portabile, nu s-au înregistrat microseisme datorate activităților naturale asociate acestui fenomen”, se precizează într-un comunicat oficial.

 Rămâne de văzut dacă și când vor reveni la casele lor localnicii evacuați.