Saptamana Mare, cale luminata catre Sarbatoarea Invierii Domnului

Creștinii ortodocși pășesc în Săptămâna Mare, pragul ce ne pregătește să întâmpinăm cum se cade Sfintele Sărbători Pascale, nu inainte de a primi darul Deniilor și de a fi martori la Slujba celor 12 Evanghelii și la cea a Prohodului din Vinerea Neagră.

Iata, însă, cum arată acest timp symbolic, încărcat de mesaje, în viziunea folcloriștilor, după cum ne împărtășește o împătimită al tradițiilor, dna Iulia Gorneanu:

Am intrat în Săptămâna Patimilor iar Calendarul Popular se află din nou sub semnul creștinismului mito-folcloric, dominat de sincretismul de netăgăduit al elementelor creștine și păgâne. Sunt șapte zile cosmice în care timpul se degradează progresiv, se întorc acasă sufletele morţilor, se închide Raiul iar Mântuitorul este trădat, chinuit şi ucis. După trei zile de haos şi întuneric, în care omenirea rămâne fără protecţie divină, se înfăptuiește miracolul Învierii Domnului, urmat de actele de purificare din Săptămâna Luminată. În toată această perioadă se fac sacrificii animale, se prepară alimente rituale, se aprind lumini, se crede că animalele vorbesc și  comorile ard.

Ceea ce se cunoaște mai puțin este faptul că, la fel ca în cazul tuturor sărbătorilor de la noi, miracolul Învierii lui Iisus Hristos s-a suprapus peste rituri străvechi de renaştere şi reînviere, provocate de explozia de lumină şi viaţă din anotimpul cald. Astfel, momentul Pascal celebrează deopotrivă misterul creştin al Învierii Mântuitorului precum şi pe cel al regenerării naturii odată cu primăvara. Este un interval de timp în care are loc o sacralizare a spaţiului și a timpului. Casa, gospodăria, grădina sunt primenite şi împodobite în perioada prepascală, pentru a se încărca în Duminica Învierii cu noi valenţe spirituale.

Țăranii îi spun Săptămâna Mare și respectă toate cutumele impuse de cel mai intens timp festiv de peste an. În „Calendarele Poporului Român”, Antoaneta Olteanu susține ideea unei „adevărate Săptămâni Negre, demonizate prin excelență în întregul ei”, aducând nenumărate și convingătoare argumente mito-folclorice. La popul opus, etnologul Marcel Lapteș vorbește despre o săptămână miraculoasă și fastă în care se deschid cerurile iar Dumnezeu coboară pe o scară de ceară printre noi.

Luni, se citește, mai înainte de toate, istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a văzut preînchipuirea lui Hristos. Tot în timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus înaintea intrării în Ierusalim.

Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”

În Marțea Mare se aspiră, se da cu mătura, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casa.

Miercurea Mare este ultima zi în care se mai pot face treburi pe câmp sau se mai spală și calcă. Din această zi, se spune ca barbații trebuie să stea pe lângă casă și să îți ajute nevestele.

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colaci de post, vin, miere și fructe. Barbații aprind focuri rituale în curți, pentru sufletele morților care se reîntorc acasă. În după-amiaza acestei zile se fac copturile: pâinea, pasca și cozonacul. Se înroșesc ouăle.

În Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor se ține post negru, nu se face treabă sau mâncare, unii se scaldă în râuri pentru a fi sănătoși tot timpul anului și seara se merge la biserică pentru Prohod și trecerea pe sub Sfântul Epitaf.

În tradiția ortodoxă, Vinerea Mare este o zi aliturgică, adică nu se săvârșește Sfânta Liturghie. În schimb, se oficiază următoarele slujbe speciale:

• Ceasurile împărătești – dimineața
• Vecernia scoaterii Sfântului Epitaf – după-amiaza
• Denia Prohodului Domnului – seara

În Sâmbăta Mare, femeile pregătesc mielul sacrificat în aceasta zi, fac ultimele pregătiri pentru masă și scot hainele noi pentru Înviere. Seara se vopsesc ouă, dacă nu s-au pregătit din Joia Mare, și se face un coșul pentru biserică. Se pun ouă roșii, pască, cozonac, sare, usturoi, drob, colăcei, etc.

surse documentare: http://iuliagorneanu.ro/; ziare.com

foto: Facebook, basilica.ro