Sala Tiparnitei- amenajata in patrimoniul Muzeului „Conacul Pana Filipescu”, la Filipestii de Targ

Caută într-ale istoriei și te vei simți în sanul neamului tău. Acolo e leagănul, acolo, e povestea, acolo e… sămânța!

*Istoria tiparniței în Țara Românească (sec. XVI-XVII)

Vechimea civilizației scrisului, pe teritoriul țării noastre, dovedește nevoia de cultură, dragostea pentru lumină și rațiune, pentru toate formele vieții spirituale. O dovadă graitoare în acest sens este faptul că la numai 50 de ani de la apariția tiparului – inventat de Gutenberg – pe teritoriul țării noastre se tipărea deja prima carte. Cultura românească, receptivă față de progres, a adoptat tiparul mult înaintea altor culturi vecine europene. Mai mult decât atât, prin caracterul ei deschis și generos, ea a răspândit lumina tiparului până în Georgia și Siria, prin munca unor tipografi ca Antim Ivireanul și Mihai al lui Ștefan .
Factorii ce au determinat dezvoltarea meșteșugului tipografic din spațiul românesc au fost: profundul atașament al poporului român față de valorile spiritualității ortodoxe; marile presiuni prozelitiste, reformate sau catolice, la care acesta era supus și replica pe care ele o impuneau din partea Bisericii Ortodoxe; criza în care intrase limba slavonă ca limbă a bisericii și culturii din Țările Române; apariția unei generații de intelectuali a cărei capacitate a fost canalizată spre edificarea programului de impunere a limbii române ca limbă liturgică.

Așa cum aflăm de la muzeograful Vald Petre de la muzeul ”Conacul Pană Filipescu” din Filipeștii de Târg, tiparul- acea invenție epocală, și-a făcut apariția în spațiul românesc în sec. al – XVI –lea. Macarie, un călugăr din Muntenegru, gonit din țara sa de invazia turcească, s-a refugiat în Țara Românească, în timpul domniei lui Radu cel Mare, după ce deprinsese la Veneția arta tiparului. Aici, în decurs de patru ani, el a tipărit trei scrieri Bisericești: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) și Tetraevanghelul (1512), toate în limba slavă. Cele trei tipărituri au fost răspândite nu numai în țările române, ci și la popoarele din Balcani, dovadă a prestigiului culturii românești care iradia de la noi spre popoarele vecine.
Nu peste mulți ani putem consemna o nouă etapă a tiparului slavon în Țara Românească: perioada lui Dimitrie Liubavici și a lui Moise, care au pus în sec. al XVI-lea, la Târgoviște, temelia meseriei românești de tipograf, a artei și industriei poligrafice naționale și au fost responsabili pentru tipărirea a cinci cărți între anii 1545-1551: un Molitvelnic (1545), Apostolul (1547) în două ediții, un Minei, descoperit la Leningrad și un Evangheliar (1546-1551) .
Din cauza condițiilor neprielnice – înăsprirea asupririi otomane, pustiirile aduse de războaie, domniile scurte și frământate – activitatea tipografică atât în Țara Românească cât și în Moldova s-a întrerupt din ultimul deceniu al sec. XVI, până în deceniul al IV-lea al secolului următor.
Activitatea tipografică în Valahia a reînceput sub domnia lui Matei Basarab, căsătorit cu Elena Năsturel, sora cărturarului Udriște Năsturel. Sub domnia sa, în anul 1635, este înființată, grație eforturilor lui Meletie Macedoneanul o tipografie la Câmpulung, unde Ivașco Băleanu tipărește un Molitvelnic . În cadrul tipografiei mânăstirești de la Govora a fost tipărită Pravila Mică (1640), în limba română, iar în 1644 tipografia a fost mutată la mânăstirea Dealu apoi în incinta mitropoliei de la Târgoviște, unde marele umanist Udriște Năsturel tipărește Răspunsul Împotriva Catehismului Calvinesc și De Imitatione Christi (Cartea despre Imitarea lui Cristos) de Thomas à Kempis, tradusă din latină în slavonește . Pentru a asigura hârtia necesară imprimării cărților, Matei Basarab înființează și prima moară de hârtie din Țara Românească situată, probabil, pe lângă Ocnele Mari.
Paralel, activitatea tipografică din Moldova este una rodnică sub domnia lui Vasile Lupu, fondatorul tipografiei de la Iași, unde în anul 1643 apare Cartea românească de învățătură, cunoscută și ca Pravila lui Vasile Lupu, care cuprinde o colecție de legi bizantine și extrase din opera jurisconsultului italian Prosper Farinaccius. În anul 1652, a apărut la Târgoviște o nouă carte de legiuiri, Îndreptarea Legii, cunoscută și ca Pravila Mare, un volum masiv compilat de Daniil Panonianul și alți cărturari, după colecții bizantine și în care sunt incluse și extrase din Pravila lui Vasile Lupu.
După perioada de avânt și frumoase roade din vremea lui Matei Basararb și Vasile Lupu, activitatea tipografică din Țara Românească și Moldova s-a întrerupt pentru aproape un sfert de veac, aceasta reînviind în a doua jumătate a sec. al XVII-lea. În anul 1678, Mitropolitul Varlaam înființează o tipografie la Arhiepiscopia Bucureștilor, unde, zece ani mai târziu, frații Radu și Șerban Greceanu vor tipări Biblia de la București, în limba română, la îndemnul domnitorului Șerban Cantacuzino. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, teologul de origine georgian Antim Ivireanul pune bazele tipografiei de la Mânăstirea Snagov unde sunt tipărite cărți în română, greacă și arabă, precum Liturghierul greco-arab din 1701, prima edițe fiind dăruită creștinilor ortodocși din Orient.

*Bibliografie:
– Dan Simonescu, Gheorghe Buluță, Pagini din istoria cărții românești, edit. Ion Creanga, București, 1981
– Doru Bădără, Tiparul românesc la sfârșitul sec. al XVII-lea și începutul sec. al XVIII-lea, edit. Istros, Brăila, 1998
– Mircea Tomescu, Istoria Cărții Românești de la începuturi până la 1918 edit. Științifică, București, 1968
– Istoria Românilor vol. V, O epocă de înnoiri în spirit european (1601-1711/1716), Academia Română, Secția de Științe Istorice și Arheolgie, edit. Enciclopedică, București, 2003

„Sala Tiparniței” (foto1), Biblia lui Șerban Cantacuzino, Cartea românească de învățătură și Îndreptarea Legii se află în patrimoniul Muzeului „Conacul Pană Filipescu” din Filipeștii de Târg și fac parte din expoziția sa permanentă.

Foto 2: Biblia lui Șerban Cantacuzino tipărită la București de frații Radu și Șerban Greceanu în anul 1688

foto 3: Pravila lui Vasile Lupu, tipărită la Iași în anul 1643

foto 4: Îndreptarea Legii a lui Matei Basarab tipărită la Târgoviște în anul 1652