“Întarirea Euro a fost susţinută de speranţele evitării scenariului falimentului dezordonat în Grecia şi de îndepărtarea tensiunilor acute din sistemul financiar o data cu lichiditatea masivă şi ieftină oferită de Banca Centrală Europeană (BCE). Pe de altă parte, yenul se depreciază în mod tradiţional atunci când apetitul pentru risc creşte. La deprecierea yenului a pus umărul de asemenea şi Banca Centrală a Japoniei, care a anunţat că va injecta încă 10 trilioane de yeni în piaţă şi a adoptat o politică de ţintire a inflaţiei”, a arătat Claudiu Cazacu, analist-şef al sucursalei din România a X-Trade Brokers.
Coroana norvegiană a câştigat în februarie 2,86% în faţa Euro. “Statul norvegian este un mare exportator (al cincilea exportator mondial de petrol şi al doilea exportator de gaze naturale din Europa- 2010); astfel, spre deosebire de majoritatea statelor europene (care se confruntă cu probleme legate de deficitele bugetare), finanţele publice ale Norvegiei au de răspuns întrebării: cât de mare să fie excedentul bugetar?. În plus, ascensiunea preţului petrolului în februarie, în strânsă legatură cu evenimentele din Iran şi Siria, a avut la rândul său un impact pozitiv asupra coroanei norvegiene”, a precizat Claudiu Cazacu.
În regiunea Central şi Est-Europeană, forintul şi zlotul au fost în februarie cele mai bine plasate faţă de Euro, avansând cu 2,41%, respectiv cu 2,74% luna trecută; cele două monede reactionează mai puternic decât leul atunci când încrederea investitorilor europeni cunoaşte variatii : îmbunătăţirea aşteptărilor de stabilitate în Europa, generată de intervenţia de 529,5 miliarde Euro a BCE, a fost un factor de influenţă mai puternic pentru zlot şi forint decât pentru leu. Leul s-a apreciat luna trecută cu 1,69% comparativ cu dolarul american şi a fost relativ stabil comparativ cu Euro. Leul a avut variaţii în februarie, dar acestea au fost destul de modeste : moneda naţională a depăşit pentru scurt timp pragul de 4,36 lei pentru un Euro, dar, pe parcursul întregii luni, deprecierea a fost marginală, respectiv de 0,18% în faţa Euro.
"Scăderea dobânzii de referinţă la începutul lunii a avut darul de a reduce apetitul pentru plasamentele speculative în lei, iar dobânzile la titlurile de stat ar putea să continue traiectoria descendentă. Persistă în acelaşi timp unele preocupări privind capacitatea sistemului bancar de a susţine economia reală atunci când băncile-mamă ale instituţiilor locale se confruntă cu necesităţi crescute de capital. Pieţele par să fi intrat pe modul de aşteptare şi, în cele din urmă, felul în care se desfăşoară criza deficitelor din Europa va avea cel mai amplu impact asupra cursului de schimb.
Cu toate acestea, imaginea României este una relativ bună în interiorul regiunii, percepţia fiind că aparţinem de segmentul cu o vulnerabilitate mai redusă la turbulenţele europene. Încrederea a fost demonstrată şi de cererea solidă pentru obligaţiunile emise de Ministerul de Finante în dolari americani: chiar dacă dobânzile reflectă încă o primă de risc importantă, a doua operaţiune a însemnat o scădere a costului de împrumut de la 6,875% în ianuarie la 6,45% în februarie”, a arătat Claudiu Cazacu.
