In perioada martie – aprilie 2021, la un an de la declansarea in Romania a pandemiei COVID-19, CCI Prahova a realizat un chestionar cu 20 de intrebari, pe care l-a trimis catre 2000 firme prahovene – de toate marimile si toate domeniile de activitate.
Cu acest chestionar, al treilea realizat in ultimul an pe tema situatiei firmelor in criza COVID – 19, CCI Prahova si-a propus sa ia pulsul situatiei companiilor prahovene in intervalul martie 2020 – martie 2021.
In urma prelucrarii raspunsurilor firmelor repondente, a rezultat un studiu, o analiza – sinteza, dar si o lista cu propuneri din partea firmelor, care se adreseaza in principal decidentilor politici, institutiilor din administratia publica locala si centrala, dar si operatorilor din mass-media.
- Numarul total de angajati din firma in prezent (cu job-uri cu norma intreaga, partiala sau temporara)
Clasificarea firmelor repondente pe clase de marime:
- Microintreprinderi – 29,4%
- Intreprinderi mici – 31,6%
- Intreprinderi mijlocii – 24,7%
- Intreprinderi mari si foarte mari – 15,2%
Concluzie : in aceasta analiza – sinteza se regasesc raspunsurile firmelor din toate grupele de marime, repartizate echilibrat – 84, 8% IMM-uri si 15,2% intreprinderi mari si foarte mari.
- Repartizarea firmelor repondente pe domenii de activitate
- Industrie – 33,1%
– productia de produse chimice, cauciuc, mase plastice – 1,2%
– productia de alimente, bauturi, apa – 4,7%
– productia de mobila, ambalaje, carton si hartie – 8,2%
– productia de textile pielarie, confectii – 4,7%
– minerit si rafinare – 2,4%
– industria metalurgica, a constructiilor metalice si prod. din metal – 2,4%
– productia de masini, utilaje, echipamente – 7,8%
– productia de materiale de constructii – 2,4%
– Constructii – 16,5%
– Agricultura, zootehnie, pescuit – 2,4%
– IT & Comunicare – 5,9%
– Turism, Hoteluri si Restaurante – 13%
– Comert – 4,7%
– Servicii (inclusiv imobiliare, transport, servicii educationale) – 24,4%
Concluzie : in aceasta analiza – sinteza se regasesc raspunsurile firmelor din toate domeniile reprezentative ale economiei prahovene, repartizate echilibrat in raport cu tabloul economic al judetului Prahova pe sectoare de activitate.
- Evolutia cifrei de afaceri in 2020, in raport cu 2019
- 19,65% din firme declara o valoare constanta a CA, fara diferente intre cei doi ani de referinta
- 10,48% din firme declara o scadere a CA cuprinsa intre 25% – 45%
- 11,79% din firme declara o scadere a CA cuprinsa intre 40% – 50%
- 4,94% din firme declara o scadere a CA cuprinsa intre 60% – 70%
- 6,55% din firme declara o scadere a CA cuprinsa intre 90% – 100%
Concluzie: Firmele mari si foarte mari din industrie si cele mijlocii din servicii profesionale au declarat o scadere a cifrei de afaceri in 2020, fata de 2019, cu cel mult 20%, sau cresteri. Din industrie, au raportat scaderi ale cifrei de afaceri firmele producatoare de confectii. IMM-urile au declarat o scadere a cifrei de afaceri mai mare de 20%, in principal cele din turism, HORECA si comert. Exceptie fac IMM-urile – chiar microintreprinderi, din IT si constructii, care au declarat cresterea CA.
- Evolutia numarului de salariati in martie 2020, raportata la martie 2019
- 1,26% din firme declara o crestere a numarului de salariati cu 40%
- 5, 06% din firme declara o crestere a numarului de salariati cu 20%
- 10,12% din firme declara o crestere a numarului de salariati cu 10%
- 27,73% din firme declara o valoare constanta a numarului de salariati, fara diferente intre cei doi ani de referinta
intre 1% -10%
intre 20% -25%
Concluzie : Scaderi ale numarului de salariati au declarat, in principal, IMM-urile, mai putin cele din constructii si IT, pe cand firmele mari si foarte mari si-au pastrat efectivul de salariati, in special, in cazul activitatii de productie industriala, sau au inregistrat o scadere de cel mult 10%.
- 52,4 % din firme declara ca lucreaza cu toti angajatii la sediul firmei
- 2,4% din firme declara ca au toti angajatii in tele-munca
- 32,1% din firme declara ca lucreaza in regim mixt – o parte din angajati lucreaza la sediu, altii sunt in tele-munca
- 7,1% din firme declara ca lucreaza folosind cu intermitente, alternand perioadele de activitate cu cele de inactivitate, din cauza disfunctionalitatilor de comenzi sau de aprovizionare.
- 6% din firme declara ca au oprit momentan activitatea
Concluzie : Firmele mari si foarte mari, care au activitate de productie, apeleaza la telemunca in mica masura, in principal pentru activitati-suport. Firmele din servicii – cu exceptia celor din transporturi – lucreaza in regim mixt. Firmele din agricultura, constructii nu apeleaza la telemunca.
- Care e procentul angajatilor trimisi in somaj tehnic in aceasta perioada?
- 64,55% din firme declara ca nu au trimis angajatii in somaj tehnic
- 5,06% din firme declara ca au trimis in somaj tehnic intre. 5%- 10% din angajati
- 8,86% din firme declara ca au trimis in somaj tehnic intre. 30%- 50% din angajati
- 6,32% din firme declara ca au trimis in somaj tehnic intre. 80%- 95% din angajati
- 7,86% din firme declara ca au trimis in somaj tehnic toti angajatii
Concluzie : Mai mult de jumatate din firmele repondente nu au apelat la somajul tehnic. Dintre cele care au recurs insa la aceasta masura, sunt firme de toate marimile din industrie, servicii suport, comert, turism, HORECA. In agricultura, firmele nu au trimis salariati in somaj tehnic.
- Ce procent maxim dintre angajati au lucrat online in perioada martie 2020 – martie 2021 ?
- 7,62% din firme declara ca in intervalul respectiv au lucrat online, de acasa – cu max. 5% din angajati
- 6,35% din firme declara ca in intervalul respectiv au lucrat online, de acasa – cu max. 10% din angajati
- 3,81% din firme declara ca in intervalul respectiv au lucrat online, de acasa – cu max. 15% din angajati
- 8,84% din firme declara ca in intervalul respectiv au lucrat online, de acasa – cu max. 20% din angajati
- 1,27% din firme declara ca in intervalul respectiv au lucrat online, de acasa – cu max. 30% din angajati
- 2,54% din firme declara ca in intervalul respectiv au lucrat online, de acasa – cu max. 40% din angajati
- 3,81% din firme declara ca in intervalul respectiv au lucrat online, de acasa – cu max. 50% din angajati
- 1,27% din firme declara ca in intervalul respectiv au lucrat online, de acasa – cu max. 60% din angajati
- 3,81% din firme declara ca in intervalul respectiv au lucrat online, de acasa – cu max. 70% din angajati
- 3,81% din firme declara ca in intervalul respectiv au lucrat online, de acasa – cu max. 80% din angajati
- 5,08% din firme declara ca in intervalul respectiv au lucrat online, de acasa – cu max.100% din angajati
Concluzie : In perioada martie 2020 – martie 2021,aproape jumatate dintre firmele repondente nu au implementat munca online. Dintre cei care au apelat la munca online, cei din industria producatoare de masini si utilaje au lucrat cu un max de angajati in online, cuprins intre 5% si 15%. In alte industriii in productia de textile, in industria alimentara, in productia de ambalaje si mobilier, nu s-a lucrat in sistem online. Raspunsul firmelor din IT la aceasta intrebare variaza intre 0% si 80% ca numar max de angajati cu lucru din online. In turism, acest maxim este de 20%… pana la 50%, iar in agricultura, intre 0% si 5 %.
- Ce procent dintre angajati lucreaza online in prezent ?
- 68,75% din firme declara ca nu lucreaza in prezent cu nici un angajat in online
- 1,25% din firme declara ca in prezent lucreaza cu 10% din angajati in online
- 1,25% din firme declara ca in prezent lucreaza cu 15% din angajati in online
- 5% din firme declara ca in prezent lucreaza cu 20% din angajati in online
- 1,25% din firme declara ca in prezent lucreaza cu 25% din angajati in online
- 2,5% din firme declara ca in prezent lucreaza cu 30% din angajati in online
- 1,25% din firme declara ca in prezent lucreaza cu 40% din angajati in online
- 3,75% din firme declara ca in prezent lucreaza cu 50% din angajati in online
- 2,5% din firme declara ca in prezent lucreaza cu 60% din angajati in online
- 1,25% din firme declara ca in prezent lucreaza cu 70% din angajati in online
- 2,5% din firme declara ca in prezent lucreaza cu 80% din angajati in online
- 1,25% din firme declara ca in prezent lucreaza cu 100% din angajati in online
Concluzie: In prezent, aproape 70% dintre firme declara ca nu lucreaza in online. Dintre cei care mai implementeaza acest mod de lucru sunt in principal IMM-urile din IT si servicii suport . Firmele mari si foarte mari din industrie lucreaza intr-o mica masura – cu pana in 10% din salariati, in sistem online.
- Care a fost randamentul angajatilor care au lucrat de acasa, comparativ cu al celor care au lucrat de la sediu ?
- 55,1% din firme declara ca randamentul a fost similar
- 4,1% din firme declara ca randamentul a fost mai mare, in cazul angajatilor care lucreaza de acasa
- 32,7% din firme declara ca randamentul a fost mai mic, in cazul angajatilor care au lucrat de acasa
- 8,2% din firme declara ca randamentul a fost mult mai mic, in cazul angajatilor care au lucrat de acasa
Concluzie: Peste jumatate dintre firmele repondente au declarat un randament al lucrului in online similar cu cel de la locul locul de munca. Randamentul lucrului in online a fost la fel in IT, a fost mai mic in comert si in servicii si mai mare in constructii – pentru activitatile suport. Firmele din industrie au avut un randament mai mic al angajatilor care lucreaza in online.
10. Care sunt principalele provocari cu care s-au confruntat firmele in 2020, din cauza COVID-19? (raspuns multiplu – firmele au bifat mai multe variante)
- 30,6% – Imposibilitatea de a asigura cash-flow
- 24,7% – Absenta angajatilor de la locul de munca
- 25,9% – Probleme cu aprovizionarea de materii prime
- 41,2% – Partenerii de afaceri au fost grav afectati
- 10,6% – Dependenta de creditul furnizor
- 69,4% – Clientii au fost afectati
- 1,2% – Firma nu a mai putut oferi aceleasi servicii clientilor sai
- 1,2% – Greutati in mobilitatea personalului
- 1,2% – Restrictionarea activitatii de catre stat
- 1,2% – Firmele nu s-au confruntat cu nici o provocare
Concluzie : Pemtru IMM-uri, principalele provocari au fost asigurarea cash-flow-ului si afectarea clientilor. Pentru firmele mari si foarte mari din industrie, provocarile au venit din directia partenerilor afectati, a lipsei de la locul de munca a angajatilor, sau au fost cauzate de aprovizionarea cu materii prime. Pentru firmele din servicii, turism si HORECA au avut un impact negativ asupra activitatii, restrictiile impuse de catre stat. Pentru firmele din transporturi, limitarile s-au datorat greutatii in mobilitatea personalului.
11. Ce masuri au luat firmele pentru mentinerea pe piata si dezvoltare ?
(raspuns multiplu – firmele au bifat mai multe variante)
- 49,6% din firme au valorificat mai bine pietele actuale
- 14,1% din firme au patruns pe noi piete geografice
- 35,3% din firme au ajuns la noi categorii de clienti
- 30,6% din firme au introdus noi produse – servicii
- 11,8% din firme au folosit noi canale de livrare
- 27,1% din firme au folosit noi canale de publicitate
- 30,6% din firme au folosit noi canale de comunicare directa
- 2,4% din firme au scazut preturile
- 1,2% din firme au facut noi amenajari pentru mentinerea activitatii
- 4,8% din firme au restructurat cheltuielile
- 1,2% din firme au imprumutat bani pentru mentinerea activitatii
- 1,2% din firme au fost nevoite sa opreasca activitatea
Concluzie : Firmele din servicii, dar intr-o mai mica masura si cele din industrie au valorificat mai bine pietele actuale si au introdus servicii / produse noi. Firmele din servicii au scazut preturile. Firmele de toate marimile si din toate domeniile de activitate au restructurat cheltuielile si au folosit noi canale de comunicare cu furnizorii si cu clientii.
12. Cum au reactionat firmele la nevoile de digitalizare a afacerii ? In ce masura au fost adoptate solutii de lucru online ?
- 56,5% din firme au adoptat solutii de lucru digitale
- 17,6% din firme au adoptat solutii de control digitale
- 44,7% din firme au adoptat solutii online pentru promovarea afacerii
- 54,1% din firme au adoptat solutii online pentru comenzi
- 31,8% din firme au adoptat sisteme de plata online pentru clienti
- 14,1% din firme au adoptat moduri de lucru online pentru serviciile post-vanzare
- 48,2% din firme au adoptat solutii digitale si online in relatia cu furnizorii
- 56,5% din firme au adoptat moduri de lucru online in relatia cu institutiile publice
- 37,6% din firme au adoptat solutii de lucru digitale si online in relatia cu alti parteneri
- In constructii, in transporturi si in productia industriala nu s-a lucrat in online.
Concluzie: In general, toate firmele, indiferent de domeniul de activitate sau de marime, au incercat sa se adapteze la digitalizarea activitatii, intr-o forma sau alta. Intr-o masura mai mare au fost folosite instrumentele digitalizarii in comunicare, in promovare, in relatia cu institutiile publice, iar intr-o mai mica masura, in adoptarea de solutii de control si de moduri de lucru on-line pentru serviciile post-vanzare. Cele mai versatile in adaptarea la digitalizare au fost firmele din IT, comert, dar si firmele din industrie.
13. Au aplelat firmele la ajutoarele date de Guvern, prin masuri fiscale (amanari, esalonari, indemnizatii pentru somaj tehnic)
- 32,5% din firme au apelat, iar ajutoarele obtinute au fost foarte utile
- 7,2% din firme au apelat, au beneficiat de ajutoare, insa aceste masuri nu au fost suficiente , nu a prea meritat efortul
- 10,8% din firme au apelat la ajutoare, au primit ajutoare, insa acestea au avut un impact neutru asupra evolutiei afacerii
- 7,2% din firme au apelat la ajutoare, dar nu au primit sprijin de la Guvern
- 42,2% din firme nu au apelat la ajutoarele de la Guvern
Concluzie : IMM-urile au apelat mai mult la ajutoarele sub forma de amanari, esalonari de plati, dar si la somajul tehnic. Firmele mari si foarte mari din industrie au apelat la somajul tehnic pe perioada de lock-down.Cele mai afectate domenii – turismul, HORECA – au apelat in mare masura la ajutoarele date de Guvern.
14. Intentioneaza firmele sa faca schimbari in modelul de afaceri in perioada urmatoare, ca raspuns la schimbarile preconizate in piete, urmare a pandemiei ?
- 62,7% din firme declara DA – intentioneaza sa faca schimbari in modelul de afaceri
- 37,3% din firme declara ca NU intentioneaza sa faca schimbari in modelul de afaceri
Concluzie : Firmele mari si foarte mari sunt mai prudente in ceea ce priveste adoptarea de schimbari, in schimb, IMM-urile sunt mult mai decise in acest sens. Domeniile de activitate dispuse la adoptarea de schimbari in modelul de afaceri sunt, cu predilectie, IT, serviciile, comertul.
15. Care sunt asteptarile privind numarul de angajati ai companiei pana la finalul anului 2021 ?
- 60,7% din firme declara ca numarul angajatilor va ramane la acelasi nivel cu cel din 2020
- 22,6% din firme declara ca numarul salariatilor va creste in raport cu numarul din 2020
- 16,7% din firme declara ca numarul salariatilor in 2021 va scadea fata de 2020.
Concluzie: Mai mult de jumatate dintre firmele repondente declara ca isi vor pastra numarul de salariati pana la sfarsitul anului 2021. Firmele din servicii, turism si HORECA estimeaza scaderea numarului de salariati, pe cand cele din industrie – mijlocii, dar si mari si foarte mari, estimeaza o crestere a numarului de salariati.
16. Cate zile pe saptamana ar putea lucra de acasa angajatii – cheie ai firmelor ?
- 20% din firme declara ca angajatii-cheie nu ar putea lucra deloc de acasa
- 30,7% din firme declara ca angajatii – cheie ar putea lucra 1 zi / saptamana de acasa
- 22,7% din firme declara ca angajatii – cheie ar putea lucra 2 zile / saptamana de acasa
- 6,7% din firme declara ca angajatii – cheie ar putea lucra 3 zile / saptamana de acasa
- 2,7% din firme declara ca angajatii – cheie ar putea lucra 4 zi / saptamana de acasa
- 1,3% din firme declara ca angajatii – cheie ar putea lucra intre 2 – 5 zile / saptamana de acasa (flexibilitate mai mare)
- 16% din firme declara ca angajatii – cheie ar putea lucra 5 zile / saptamana de acasa
Concluzie : Firmele din industrie, agricultura, constructii si o parte din servicii – transport – sunt cele care ar putea lucra cel mai putin de acasa cu angajati cheie, in timp ce companiile din IT, servicii-suport, comert, se situeaza la polul opus in aceasta privinta.
17. Care sunt asteptarile privind vanzarile companiei pe pietele externe – intra si extra-comunitare, in 2021?
– 10,7% din firme declara ca le vor creste vanzarile pe pietele externe in 2021, in comparatie cu 2020
– 24,7% din firme declara ca vanzarile pe pietele externe vor ramane la nivelul celor din 2020
– 8,3% din firme declara ca vanzarile pe pietele externe vor scadea in comparatie cu 2020
– 6% din firme declara ca isi propun sa intre in 2021 pe pietele externe
– 47,6% din firme declara ca nu vand pe pietele externe, deci nu e cazul
Concluzie : Dintre firmele repondente, mai mult de jumatate vand pe pietele externe. Intre acestea, peste 10% din firmele din industrie – productie de utilaje, dar si din industria alimentara si bauturi, productia de mobila si ambalaje, estimeaza o crestere a vanzarilor pe piata externa. Un sfert din firmele care fac export declara ca aceasta activitate va ramane in 2021, la acelasi nivel ca in 2020.
18. Care sunt asteptarile privind vanzarile companiei pe piata nationala in 2021?
– 29,4% din firme declara ca le vor creste vanzarile pe piata nationala in 2021, in comparatie cu 2020
– 48,2% din firme declara ca vanzarile pe piata nationala vor ramane la nivelul celor din 2020
– 17,6% din firme declara ca vanzarile pe piata nationala vor scadea in comparatie cu 2020
– 1,2% din firme declara ca isi propun sa intre din 2021 si pe piata nationala
– 3,5% din firme declara ca nu vand pe piata nationala
Concluzie: Dintre firmele repondente, doar 3,5% sunt prezente doar pe pietele externe. Din celelalte, care vand si pe piata nationala, aproape jumatate declara ca vanzarile vor fi in 2021 la nivelul celor din 2020 – pentru ambalaje, confectii, mase plastice ; 30% dintre firme declara ca vor avea vanzari mai mari ca in 2020 – pentru industria mobilei, IT, comert, si doar 17% din firme estimeaza vanzari mai mici pe piata nationala – servicii, productia de alimente si bauturi.
19. Care sunt asteptarile firmelor privind investitiile, pentru 2021?
– 28,9% din firme declara ca investitiile vor creste in 2021
– 43,4% din firme declara ca nivelul investitiilor in 2021 va ramane ca in 2020
– 27,7% din firme declara ca investitiile vor scadea in 2021estimeaza cresterea investitiilor in 2021
Concluzie: Firmele din industrie – milocii, mari si foarte mari sunt cele care declara ca vor face investitii in 2021, pe cand cele din servicii, turism, HORECA – intr-o masura mai mica, sau deloc.
20. Care sunt asteptarile privind evolutia generala a afacerii in 2021?
– 37,6% din firme estimeaza o evolutie favorabila, comparativ cu 2020
– 38,8% din firme estimeaza o situatie stabila, stationara in raport cu 2020
– 23,5% din firme estimeaza o situatie mai putin buna in 2021, fata de anul precedent
Concluzie : Firmele mijlocii, mari si foarte mari din industrie au asteptari favorabile privind evolutia afacerii in 2021, la fel si IMM-urile din IT si o parte din serviciile-suport. Firmele din turism, HORECA si cele din comert au asteptari mai putin optimiste.
Propuneri ale firmelor adresate decidentilor politici – Parlament, Guvern, autoritati centrale si locale – necesare pentru iesirea din criza
Propuneri fiscale
Sustinerea firmelor printr-o legislatie economico – financiara – fiscala coerenta ;
Plata TVA-ului catre bugetul de stat sa se efectueze la incasarea efectiva a facturilor, nu la emiterea lor ;
Eliminarea impozitelor restante pe ultimele 12 luni;
Aplicarea de reduceri de taxe, firmelor care realizeaza export;
Amanarea la plata a obligatiilor catre bugetul de stat, sau acordarea de facilitati / bonificatii pentru cei care isi platesc aceste obligatii la timp ;
Sustinere financiara prin programe speciale si subventii a firmelor mici si foarte mici, pentru a se asigura continuitatea activitatii acestora, astfel incat sa poata depasi criza actuala ;
Acordarea de compensatii firmelor, pentru pierderile cauzate de restrictiile pandemiei.
Propuneri privind creditarea / sustinerea investitiilor
Acordarea rapida de credire garantate ;
Acordarea de credite subventionate pentru investitii ;
Masuri de stimulare a investitiilor din fonduri europene, in special pentru intreprinderile mari, care in aceasta perioada au fost lasate intr-un plan secund ;
Sustinerea proiectelor cu finantare europeana in paralel cu o inregistrare / acreditare transparenta a firmelor specializate in scrierea de proiecte. Intre aceste firme exista si multe neserioase, cu o conduita inacceptabila fata de clienti ;
Folosirea pe o scara mai larga si cu o mai mare eficienta a fondurilor europene si a bugetului de investitii ;
Asigurarea unei comunicari mai bune si mai eficiente in privinta ajutoarelor, in principal a celor venite de la Uniunea Europeana ;
Acordarea de ajutoare sub forma de capital de lucru, compensare pierderi, capital pentru
investitii ;
Sustinerea mediului de afaceri prin accesarea si derularea de catre institutiile administratiei, de proiecte din programe de investitii ;
Continuarea acordarii de ajutoare de stat ;
Renuntarea la plata dobanzii pentru esalonarile de plata ;
Acordarea de granturi pentru tehnologizarea companiilor.
Propuneri privind salariatii firmelor
Plata prompta a concediilor medicale, de catre Casa de Asigurari de Sanatate ;
Continuarea sustinerii de catre stat a somajului tehnic ;
Protejarea locurilor de munca si a angajatilor din mediul privat ;
Sustinerea angajatilor prin facilitarea unui program de lucru redus, flexibil.
Propuneri privind sustinerea firmelor din turism si HORECA
Deblocarea ajutoarelor de stat pentru capitalul de lucru si instituirea de masuri pentru a sprijini sectorul HoReCa ;
Necesitatea instituirii in turism a unor masuri suplimentare de protectie a firmelor fata de clientii neseriosi care nu isi platesc serviciile;
Diferentierea activitatii cluburilor si barurilor de noapte fata de aceea a restaurantelor din vile / pensiuni, unde nu se organizeaza evenimente, ci doar se serveste masa pentru turistii care beneficiaza si de cazare ;
Reintroducerea voucherelor de vacanta si acordarea catre firmele din turism a unui ajutor financiar de min. 20% din cifra de afaceri aferenta anului 2019;
Testarea gratuita de catre stat, de cel putin doua ori / luna a angajatilor din turism, asa cum se intampla in alte tari (Grecia).
Propuneri diverse adresate Guvernului
Derularea cat mai rapida a PNRR – Planul National de Redresare si Rezilienta;
Realizarea de investitii in infrastructura ;
Elaborarea unei strategii macro-economice, de sustinere a agentilor economici, eliminarea unor taxe si impozite;
Scaderea birocratiei in institutiile administratiei de stat;
Angajarea personalului din aparatul administratiei locale si centrale – din ministere, pe baza experientei profesionale practice – nu teoretice ;
Reducerea cheltuielilor cu personalul bugetar din administratia centrala si locala. Eliminarea diferentelor majore dintre salariile personalului bugetar si cele ale salariatilor din mediul privat ;
Propuneri legate de situatia pandemica COVID-19
Permisiune de libera circulatie a persoanelor vaccinate anti-COVID-19;
Reorganizarea, modernizarea, igienizarea transportului in comun – veritabila sursa de infectare a populatiei.
Intarirea masurilor de protectie impotriva COVID-19.
