Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale” a Municipiului Ploieşti și Primăria Municipiului Ploieşti, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici, Parc Municipal Vest, Direcția Gestiune Patrimoniu din cadrul Primăriei Municipiului Ploiești, Direcția Tehnic Investiții din cadrul Primăriei Municipiului Ploiești, T.C.E., S.G.U., Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești, Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești și Asociația Culturală 24 PH Arte organizează, în perioada 15 octombrie – 6 noiembrie 2022, Tabăra Națională de Sculptură Monumentală Contemporană – Ploiești 2022, eveniment aflat sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii.
La eveniment participă următorii sculptori:
• Maxim Dumitraș din județul Bistrița-Năsăud
• Petre Mogoșanu, din județul Dolj
• Constantin Ținteanu, din județul Bacău.
Și totuși, dincolo de bucuria continuării tradiției acestui eveniment de anvergură (căruia, din păcate, pușin îii înțeleg rostul!), sau poatetocmai prin bucuria realizării unei noi ediții, ne întrebăm firesc DE CE NU SE POMENEȘTE NIMIC despre inițiatorul său??? Dacă nu era maestrul Eugen Petri, acest evenimnet nu era inițiat la Ploiești!!!
Cine e MAESTRUL PETRI? „Brancuși” al zilelor noastre!
Eugen Petri. Castigator al Trofeului de Sculptură“Constantin Brancusi ” la Premiile Niram Art 2010. Sculptor prin definitie. Un sibian al carui nume e onorat în toate colturile lumii, în lumea fascinanta a artei.
Un sibian. Cetăţean de onoare al Caransebeşului, o prezenţă constantă de vârf a simpozioanelor şi taberelor internaţionale de sculptură din Coreea de sud şi până în America. Sculptorde autentică vocaţie, Eugen Petri este în primul rând un artist rafinat, care exploatează cu inteligenţă potenţialităţile expresive ale marmurei, lemnului şi metalului în egală măsură.
Artist desăvârşit, dascăl îndrăgit de generaţii de elevi ai Colegiului de Artă „Carmen Sylva” din Ploieşti, Eugen Petri este, ca mai toţi sibienii un împătimit al jazz-ului, căruia i-a şi dedicat multe din opere sale, şi un mare iubitor de istorie şi călătorii.
Plecat mai tot timpul ori „acasă” la liceul unde desăvârşeşte noi cariere de artişti, ori hăt, pe cele mai depărtate meleaguri, pentru a impresiona şi fascina cu sculpturile sale, Eugen Petri ajunge acasă, la Sibiu, doar de sărbători, sau, cine ştie, în drum spre tabere, simpozioane şi expoziţii.
Sculptura lui acestui impresionant artist de TALIE MONDIALĂ este caracterizată tocmai de acest dialog între suprafeţe plane, rigide, şi suprafeţe gondolate, cu moliciuni textile şi tendinţe volatile. Construcţiile solide, euritmice, de filiaţie arhitectonică, alternează cu flamboaianţe ce corespund fluturărilor visului său îndrăzneţ. Este preocupat de evanescenţă, de velocitate, iar încercarea de a le surprinde în blocurile marmurei de Carrara a fost sortită succesului. Aceasta a fost încununarea experienţei de a lucra în materialul aparent dur, însă în realitate foarte uşor de cioplit atunci când blocul este proaspăt tăiat din carieră. Hermes este sintetic reprezentat printr-un picior înaripat. Rezidă aici conflictul dintre aspiraţia spre tării şi imposibilitatea desprinderii de sol, de forţa gravitaţională. Pene, sau flăcări, se ridică din glezna ferm înfiptă în glie. Totuşi, Hermes zboară! Dar, zborul său este doar în imaginaţie. Aminteşte-ţi dimineaţa este un fel de pânză de corabie umflată de un vânt bun. „Panta rhei” – axioma lansată de filosoful Heraclit din Efes – este admirabil slujită de Petri în lucrările sale ce urmăresc transformarea formei sub forţa apei şi a vântului.
