Ce vă spun eu acum e (așa aș vrea!), în fapt, un SEMNAL de ALARMĂ. Da, chiar cu girofar. Să vă zbârnâie dinaintea ochilor, dar și în minte. La toate nivelurile.
Dacă în 2013, la Evaluarea Națională au fost 1550 (!) de note de 10 la Limba și Literatura Română, în 2024 au fost numai 416, iar în acest an… numărul lor a crescut „o țâră” (puneți mâna pe dicționarul de regionalisme!), înregistrându-se 474 de note maxime dar și… 20.790 SUB 5. REPET la Limba și Literatura Română. Nu la Chineză, nu la Indoneziană… La Limba Română, unde… de drag să citești, să înveți, să descoperi…
Da. E GRAV. Și ăsta e rezultatul unui compex de factori, începând de la goana nebună după coronițe din clase primare, „ca să te vadă mătușa sau vecina la poartă”, până la exagerarea titlurilor gen „PREMIUL I de Excelență” (că doar nu poate fi și premiul II de EXCELENȚĂ) ori la Adusul „puiului mamii” cu limuzina până-n ușa clasei, să nu strănute bobocuʼ pe stradă, pe modelul „Domnul Goe” sau la Iphone-ul drept recompensă doar pentru că el, „puiul mamii”, a trecut cu bine de clasa I (indifferent dacă FĂRĂ sau CU premiu).
Să nu mai vorbim de luatul școlii peste picior de către elev sau familie, de obrăzniciile fără seamăn având siguranța că treʼ să-l treacă oarecine, ca să nu facă școala de râs, sau multe, multe alte aspecte pentru care școala luptă „cu morile de vânt”… Mai ales că, mai nou, mămici cu rujuri scumpe, foarte afectate de stresul odraslelor, acuză că nu arm ai fi atâata nevoie de…d-alde moșșii ăia demodați Eminescu, Creangă, Ionel Teodoreanu, Coșbuc, Alecsandri… și cer insistent „să se modernizeze naibii materia, să fim mai lejeri și mai… cool”…
Și, vorba lui Jean Constantin: MAI AM SĂ VĂ SPUN CEVA! Știți ce minunate să vezi cum școli din județ de care poate nici nu știai au elevi cu 10 sau cu 9,95 sau 9,50 la chestia asta de care se-mpiedică mulți- Limba și Literatura Română?!?! Nici nu știți cât de mult contează!
