Ne scuzati: doar visam sa fie asa si la… Ploiesti. Porumbescu nu-i si-al nostru?

Vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Niculai Barbă, informa, în urmă cu două zile:

„Începând din 10 februarie, la intrarea în sediul Consiliului Județean vă întâmpină muzica lui Ciprian Porumbescu, Balada și Crai Nou.

Aceeași atmosferă ambientală o veți regăsi în perioada  următoare la toate instituțiile subordonate Consiliului Judeţean, Centrul Cultural Bucovina, Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” , Muzeul Național al Bucovinei, Spitalul Județean de Urgențǎ ”Sfântul Ioan cel Nou”, Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava etc.

Inițiativa vine în contextul instituirii prin Lege a anului 2023 ca fiind Anul Ciprian Porumbescu. De asemenea, ne vom adresa tuturor instituțiilor și entităților din județul Suceava pentru a ni se alătura în acest demers”.

Ce frumos, ce inspirat!!!

 Ne gândeam că… dacă e să stăm cu mâna („mâna faptei”) la tâmplă și judecăm drept, Ciprian Porumbescu e suflet din sufletul neamului, e parte din tezaurul național.

Ne scuzați: doar visam să fie așa și la… Ploiești. Doar… visam.  

***

A fost unul dintre cei mai faimoși compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: „Balada pentru vioară si orchestră” op.29, opereta „Crai nou” pusă în scenă pentru prima dată în sala festiva a Gimaziului Românesc din Brașov (astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).
A compus, de asemenea, muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi și de către Albania pentru imnul național „Hymni i Flamurit”. De asemenea, a scris și melodia fostului imn al României, Trei culori.
Ciprian Porumbescu se naște la 14 octombrie 1853, la Șipotele Sucevei, într-o casă modestă de țară, ca fiu al Emiliei și al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor va utiliza la început numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioadă Golembiovski-Porumbescu și mai apoi, Porumbescu.

Cu ocazia unei burse, își continuă studiile la „Konservatorium für Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Bruckner și Franz Krenn. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebie Mandicevschi, compozitor bucovinean, cu care se perfecționează, în particular, la teoria muzicii. Între 1873 și 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuți. În perioada în care studiază la Viena dirijează corul Societății Studențești „România Jună”. Tot aici va scoate, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români” („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii – Pe-al nostru steag”), prima lucrare de acest gen din literatura noastră.
După această perioadă, urmează cea mai frumoasă etapă a vieții sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale „Crai nou”, piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 și 23 martie, pe aceeași scenă. În același an, opereta este montată și la Oravița.
Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politică, timp în care a scris piesele sale cele mai valoroase. Printre lucrările sale se numără „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Gaudeamus Igitur”, „Odă ostașilor români” și altele.