Ne fie tuturor, Sf Gheorghe descuietor de inimi, traditii, bucurii si vara! Multi ani frumosi sarbatoritilor!

Bucurati-va inimile! Deschideti-le ferestile si stropiti sarbatoarea cu mierea rugaciuniii voastre! E ceas sfant de Mare Praznic, in cinstea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe!

Cu totii, voi, sarbatoriti, si voi, cu totii, buni credinciosi, fiti binecuvantati! Cinstiti sarbatoarea!

Astazi praznuim unul dintre cei mai mari sfinti ai crestinatatii, SFANTUL MARE MUCENIC GHEORGHE. Ocrotitor al taranului (om truditor al pamantului) dar si al militarilor (al Fortelor terestre), Sfantul Gheorghe e, prin virtutile sale, asemuit cu Fat-Frumos din vechile basme romanesti dar si cu ostenii neinfricati, buni aparatori ai neamului.

Sfantul Mucenic Gheorghe s-a nascut in Capadocia, din parinti crestini. A trait in vremea imparatului Diocletian (sec. al IV-lea). Datorita vitejiei si victoriilor sale, ajunge conducator de armata.

In anul 303, imparatul Diocletian va incepe lupta impotriva crestinilor. Au fost daramate lacasuri de cult, interzise adunarile crestinilor, arse cartile sfinte, iar cei ce refuzau sa aduca jertfa zeilor erau ucisi. In fata acestei situatii, Sfantul Gheorghe nu se fereste sa-si marturiseasca credinta in Hristos, motiv pentru care va fi intemnitat. Va fi supus la diverse chinuri: loviri cu sulita, tras pe roata, ingropat in var, lespezi de piatra puse pe piept, etc, dar nicio tortura nu l-a facut sa renunte la credinta sa.

Cei prezenti la aceste suferinte, uimiti de faptul ca Sfantul Gheorghe a ramas nevatamat si ca a inviat un mort, au renuntat la credinta pagana si au primit credinta in Hristos. Minunea invierii celui decedat, a convins-o si pe imparateasa Alexandra, sotia lui Diocletian, sa imbratiseze crestinismul.

Demn de stiut, Sfantul Gheorghe a fost ispitit cu onoruri pentru a jerfi zeilor, dar aceste incercari au fost zadarnice. Pentru ca nu a lepadat credinta in Hristos, Sfantul Gheorghe este condamnat la moarte prin decapitare, in ziua de 23 aprilie 304, ramanand de atunci zi de praznuire.

Sfantul Gheorghe in iconografie

Iconografia pastreaza imaginea Sfantului Gheorghe calare pe un cal, strapungand cu sulita un balaur. Este vorba despre o legenda pioasa, in care Sfantul Gheorghe salveaza cetatea Silena, din provincia Libiei, terorizata de un balaur. Aceasta imagine a sfantului a ramas in amintirea oamenilor ca model de curaj in lupta cu diavolul. Mai este reprezentat intr-o mantie rosie, culoare traditionala pentru un martir, dar si ca razboinic pedestru sau ca tribun militar in vesminte patriciene, cu o diadema metalica pe cap, cu o platosa sub mantie, tinand o cruce in mana dreapta si o sabie in mana stanga.

Sfantul Gheorghe pe Steagul Moldovei

Asa cum aflam de la Adrian Cocosila (crestinortodox.ro), reprezentarea Sfantului Gheorghe doborand balaurul este prezenta (nu intamplator) si pe Steagul Moldovei, aflat la Manastirea Zografu din Muntele Athos. Pe acest steag se afla si rugaciunea Sfantului Stefan cel Mare catre Sfantul Gheorghe: „O, luptatorule si biruitorule, mare Gheorghe, in nevoi si in nenorociri grabnic ajutator si cald sprijinitor, iar celor intristati, bucurie nespusa, primeste de la noi aceasta rugaminte a smeritului tau rob, a Domnului Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Tarii Moldovei. Pazeste-l pe el neatins in lumea aceasta si în cea de apoi, pentru rugaciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca sa Te preamarim in veci. Amin. Si aceasta a facut-o in anul 7008 (1500), in al 43 an al Domniei Sale“. Important de stiut, ca pecetea Mitropoliei Moldovei si Bucovinei poarta chipul Sfantului Gheorghe, preluat dupa steagul de lupta al Sfantului Stefan cel Mare. Demn de mentionat, de asemenea,Mănăstirea Voronet are Hramul Sfantului Gheorghe.

*** Un obicei important la vremea primăverii este Sangeorzul (Sfantul Gheorghe – 23 aprilie). In Marginimea Sibiului si in zonele montane si premontane, in general, sarbatoarea este una  a ciobanilor, marcand principalul moment de explozie a vegetatiei si pregatirea urcatului oilor la fanetele de sub munte.

Pe vremuri, de Sangeorz, se tocmeau ciobanii pentru varat la munte, pana la Targul Poienii (20 septembrie). Urmeaaă Ispasul (a doua jumatate a lunii mai), cand proprietarii isi însemnau oile. Oile erau „batute” cu leustean, ca sa nu le strice strigoii. Acum ciobanii petreceau ultima data; pentru ca la 21 mai sau 1 iunie urcau cu oile pe culmile muntilor.

Prof dr Ilie Moise, de la catedra de Etnografie si Folclor a ULBS, in calendarul popular, San-George este considerat a fi un zeu al vegetatiei, protector al naturii inverzite, al vitelor si al oilor, el fiind identificat in Panteonul romanesc cu Cavalerul Trac. In spiritualitatea populara, sfantul purtător de biruinta este cel de-al doilea stalp calendaristic, alaturi de Sfantul Dumitru – Samedru (popular), intre cele doua divinitati existand o „intelegere” cosmica, facilitata de divinitatea suprema. Batranii spun ca atunci cand se aud primele broaate cantand, San-Gheorgge ia cheile de la Samedru pentru a deschide vara, el fiind considerat Cap mare de primavara, inverzitorul intregii naturi, semanatorul tuturor culturilor (numele Gheorghe isi are radacinile etimologice in cuvântul „gheorghios” (greaca veche) care inseamna taran, truditor al pamantului, celebrat, iată, nu intamplator la vremea plugului) si inchizatorul anotimpului friguros.

Potrivit traditiei, în ziua praznicului, dupa slujba, in biserici, credincioşii primesc flori de liliac.

De asemenea, portile gospodariei trebuie impodobite cu ramuri cu muguri de salcie, pentru ca planta are in această zi puteri magice si-i apara pe gospodari de boli si de paguba.

foto: Facebook