Miez de primavara-n sarbatoare: Buna Vestire ne mangaie cu lumina sa

Buna Vestire (adesea scris Bunavestire- ceea ce implică un mesaj anume) – întâlnirea omenescului și dumnezeiescului într-un dialog prin care Dumnezeu începe să se înfiripe ca om în cea mai pură persoană din lume.

Zi de mare și luminat Praznic azi: E ziua Bunei Vestiri, zi de sărbătoare ce ne aduce împreună în bucurie, credină, tradiție, acum, când primăvara umple inimile și peisajele, iar florile renasc și bucură, când natura ne face daruri și sufletele se primenesc…  

Din punct de vedere religios, prăznuim ziua în care îngerul Gavriil i-a vestit Fecioarei MARIA că Îl va naşte pe Iisus: «Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei. Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. […] Că LA DUMNEZEU NIMIC NU ESTE CU NEPUTINŢĂ.» (Luca I, 26-38).

Buna Vestire este prăznuită de Biserică pe 25 martie. Buna Vestire sau popular Blagoveștenia (termenul slav corespunzător celui de Buna Vestire), este praznicul în amintirea zilei în care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului.

*Părintele profesor Ene Braniste susține că sărbătoarea a fost introdusă la Roma de Papa Leon al II lea (681-683). La început, aceasta era doar locală și cu denumirea de sărbătoare a așteptării Nasterii Domnului. Demn de știut, variatia datei de prăznuire a existat în Apus până în sec. XI, când data de 25 martie s-a generalizat în toata lumea catolică. Numai la armeni Buna Vestire se prăznuiește pe 7 aprilie, în raport cu data veche a sărbătorii Nașterii Domnului (6 ianuarie).

Demn de știut, de asemenea, unii celebrau acest praznic în Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia sau Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit pe 18 decembrie.

În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumatate a sec. al V lea.

Tradiția greacă

Multe persoane aleg această zi ca zi de pelerinaj în insula Tinos în cinstea Maicii Domnului. Mii de pelerini asaltează docurile și străzile orașului ca să viziteze Biserica din Evangelistria (Tinos, Grecia) care adăpostește o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Descoperită într-o viziune, a fost
găsită îngropată într-un câmp în 1823, iar biserica a fost construită ca să o adăpostească. Pelerinii aduc daruri și bijuterii pe care le donează bisericii.
În 15 august (Adormirea Maicii Domnului) și în 25 martie, icoana este purtată prin oraș într-o procesiune măreață.

Imnografie

Troparul și condacul praznicului

Tropar (Glas 4)

Astăzi este începutul mântuirii noastre

 și arătare tainei celei din veac;

 Fiul lui Dumnezeu, Fiul Fecioarei se face

 și Gavriil harul bine-l vestește;

 pentru aceasta și noi, împreună cu dânsul,

Născătoarei de Dumnezeu să-i strigăm:

 Bucură-te, cea plină de har, Domnul este cu tine!

Condacul întâi al praznicului

Pe cel de o ființă cu Tatăl și cu dumnezeiescul Duh, pe Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu, l-ai zămislit Curată, cu venirea Prea Sfântului Duh, spre înnoirea neamului omenesc, cea fără prihană!

Condac, glasul al 8-lea:

 Apărătoare Doamnă, pentru biruință mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi robii tăi; ci ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Maică, pururea Fecioară!

Imnografia ce precede praznicul

Tropar, glasul al 4-lea:

Astăzi începutul bucuriei a toată lumea îndeamnă a lăuda înainteprăznuirea, că iată, Gavriil vine, aducând Fecioarei bunavestire și către dânsa strigă: Bucură-te cea plină de har, Domnul este cu tine!

Condac, glasul al 8-lea:

Tu ești începutul mântuirii noastre, a tuturor celor de pe pământ, Născătoare de Dumnezeu. Căci dumnezeiescul slujitor, mai-marele începător al cetelor, Gavriil a fost trimis din cer să stea înaintea ta și ți-a adus bucurie, ceea ce ești cu har dăruită. Pentru aceasta toți strigăm ție: Bucură-te, Mireasă nenuntită.

Alt condac, glasul al 4-lea:

Cu venirea Preasfântului Duh, pe cel împreună cu Tatăl șezător și de o ființă, prin glasul arhanghelului L-ai zămislit, de Dumnezeu Născătoare, chemarea lui Adam.

Alte cântări

„Taina cea din veac se descoperă astăzi și Fiul lui Dumnezeu Fiul Omului se face. Că luând ce este mai rău, să-mi dea mie ce este mai bun. Amăgitu-s-a de demult Adam dorind să fie Dumnezeu, și n-a fost; iar Dumnezeu om Se face, ca să facă pe Adam Dumnezeu. Să se veselească făptura… Cel ce Te-ai făcut om pentru mântuirea noastră, Dumnezeul nostru, slavă Ție” (Slava de la Laude)

„Făcătorul neîndurându-se de făptură și de milostivirea Sa fiind plecat, în pântecele Fecioarei a se sălășlui se apropie.” (stihira 1 de la Vecernia mică)

„Cuvântul cel împreună veșnic cu Tatăl, cel fără de început, nedespărțindu-se de cei de sus, acum a venit la cei de jos, pentru îndurarea cea multă, milostivire luând spre alunecarea noastră, și sărăcia lui Adam primind, S-a închipuit întru cel străin.” (Stihira a 3-a de la Laude)

„Te arăți mie ca un om, zis-a curata Fecioară către Arhistrateg, și cum vestești graiuri mai presus de om? Ai zis că va fi Dumnezeu cu mine și se va sălășlui în pântecele meu. Și cum voi fi sălaș desfătat, spune-mi, și loc Celui ce este mai presus de Heruvimi?” (Stihira a 2-a de la Vecernie)

„Dumnezeu unde voiește se biruiește rânduiala firii, zis-a cel fără de trup, și se lucrează cele ce sunt mai presus de om. Crede cuvintelor mele celor adevărate ceea ce ești cu totul sfântă și fără prihană.” (stihira a 3-a de la vecernie)

Onomastică

Cei care își sărbătoresc onomastica (ziua numelui) în această zi sunt:

 în limba greacă: Evangelia (f) și Evangelos (m)

în limbile engleză și franceză: Evangeline (f) și Evan și Angelo (m)

în limba română: Evanghelina (f), un nume destul de rar, Anghel, Angela, Anghelina

în  limba arabă: Bechara, Beshara, sau Bashar.

Sărbătoarea să vă binecuvânteze și să vă umple inimile cu lumină și bucurie!