Cezar Ouatu, o mărturisire ce merită luată în seamă: „Înainte de toate, felicitări Echipei Naționale de fotbal a României pentru victoria binemeritată cu San Marino !
Cu părere de rău, sunt nevoit să clarific anumite chestiuni legate de momentul interpretării imnului!
Din cauza unor defecțiuni și probleme tehnice de emisie a sunetului, probleme ce nu au depins de mine, ca artist, interpretarea Imnului României nu s-a auzit pe stadion și acasă, așa cum ar fi trebuit, toți observând și ascultând doar întreruperile dese ale microfonului și dezechilibrul total creat!
Vă pot asigura că atât la repetiții, cât și în seara meciului, am cântat din tot sufletul, cu aceeași emoție, pasiune, onoare și respect profund pentru public, pentru echipă și pentru țară, alături de colegii mei de la Filarmonica „Paul Constantinescu – Ploiești”, care indiferent de condițiile metereologice au fost alături de mine și de noi toți cu aceeași dedicare și pasiune pentru artă și România!
Aș vrea să mai subliniez faptul că a fost un gest de onoare, acceptând invitația celor de la Federația Română de Fotbal pro bono, din respect profund pentru România, public și tricolori!”
La rândul nostru, ca jurnaliști, ca ploieșteni, ca romîni ce respectă însemnale naționale așa cum este firesc, îl asigurăm pe marele artist de tot respectul nostrudar și de faptul că din bun simț, era de înțeles că Nu domnia sa poartă vreo vină și că, oricum, noi toți (și suntem siguri că și fotbaliștii noștri) i-am simțit trăirea și minunatul glas, dincolo de orice incidente și îi mulțumim.
