Aflate de la Simona Nicoleta Lazăr:
La 24 ianuarie 1914, România marca a 55-a aniversare a Unirii Principatelor într-un context cu totul aparte. Era ultimul an de viață al Regelui Carol I, suveranul sub a cărui domnie statul român se consolidase, își câștigase independența și își afirmase prestigiul în Europa. De la orașele mari până la cele mai mici târguri și comune, sărbătoarea Unirii a fost celebrată prin ceremonii religioase, serbări școlare, discursuri patriotice și manifestări populare, într-o atmosferă de unitate și entuziasm național.
Sinaia – Unirea Principatelor serbată în „leagănul dinastiei”
Sinaia, leagănul dinastiei și orașul cel mai apropiat de figura regelui Carol I, a sărbătorit la 24 ianuarie 1914 cea de-a 55-a aniversare a Unirii Principatelor Române, într-o epocă în care statul român modern, consolidat sub domnia sa, își afirma cu încredere locul în Europa. La orele 3 după-amiaza, în saloanele restaurantului Bogdan, a avut loc un festival dedicat Unirii. Elevii școlii primare au susținut coruri și recitări, iar primarul E. Manolescu a vorbit despre importanța actului de la 1859 ca fundament al statului român modern. Serbarea, sobră și demnă, a reflectat spiritul locului care găzduia reședința de vară a suveranului.
Moldova și Muntenia, unite prin ceremonii și serbări
În Roman, ziua a fost deschisă printr-un Te-Deum oficiat la catedrală, în prezența autorităților civile și militare. Serbarea a continuat la liceul local, unde prefectul județului a ținut o cuvântare apreciată, iar elevii au prezentat un amplu program artistic.
La Mărășești, festivitățile au îmbrăcat un caracter solemn și profund evocator. După slujba religioasă, participanții s-au adunat la statuia lui Alexandru Ioan Cuza, unde s-a oficiat un parastas în memoria domnitorului Unirii și a soției sale. Fanfara a intonat „Deșteaptă-te, române!”, s-au depus coroane de flori, s-au rostit discursuri, iar manifestarea s-a încheiat cu Hora Unirii.
La Piatra-Neamț, Liga Culturală a organizat un festival de amploare în sala Teatrului „Unirea”. Pe lângă evocarea semnificației istorice a zilei de 24 ianuarie, vorbitorii au atras atenția asupra situației românilor bucovineni, iar publicul numeros a aclamat cu entuziasm lozincile „Unirea Principatelor” și „Unirea tuturor românilor”.
De-a lungul Milcovului și în sudul țării
La Focșani, oraș simbol al actului unirii, Liga Culturală a comemorat evenimentul printr-un festival organizat la biblioteca publică, unde a fost pusă în lumină opera politică a lui Alexandru Ioan Cuza. Serbarea s-a încheiat târziu, semn al interesului și participării largi.
În Giurgiu, orașul a fost pavoazat de sărbătoare. Ceremoniile religioase au fost urmate de serbări școlare și discursuri care elogiau atât Unirea, cât și pe rege și armata română. Corurile, fanfara și momentele muzicale au completat un program festiv bine primit de public.
La Ploiești, aniversarea a fost marcată prin slujbe religioase și o amplă serbare școlară organizată în amfiteatrul liceului local, cu imnuri, conferințe și recitaluri muzicale, apreciate pentru calitatea și seriozitatea organizării.
Unirea, trăită de întreaga țară
În Câmpulung, sărbătoarea a antrenat întreaga comunitate: autorități, elevi, profesori și militari. Cortegiile, discursurile, distribuirea de medalii soldaților și arborarea tricolorului au transformat ziua într-o autentică manifestare națională.
La Dobrici, Bechet, Sulina sau în comuna Săbăla din Dobrogea, Unirea a fost celebrată cu aceeași solemnitate, prin Te-Deum-uri, serbări școlare, cântece patriotice și adunări publice. Participarea masivă a localnicilor și a autorităților arată cât de adânc era înrădăcinată semnificația zilei de 24 ianuarie în conștiința colectivă.
Sub semnul continuității și al speranței
Aniversarea din 1914 a avut o semnificație aparte și prin raportarea la domnia regelui Carol I. Dacă Unirea din 1859 pusese bazele statului român modern, Carol I a dus mai departe moștenirea unioniștilor prin fapte decisive: dobândirea Independenței în urma războiului din 1877–1878 și proclamarea României ca regat, în 1881. În acest fel, idealul unirii a fost transformat într-o realitate politică solidă și respectată pe plan internațional.
La 24 ianuarie 1914, Unirea Principatelor nu a fost doar comemorată, ci trăită cu intensitate în întreaga țară. Omagiul adus trecutului se împletea cu speranța viitorului, iar atmosfera de entuziasm, solidaritate și demnitate națională dovedea că idealul Unirii rămânea un reper fundamental al vieții publice românești, chiar în pragul marilor încercări ale secolului al XX-lea.
Sursa Foto: Simona Nicoleta Lazăr
