Limba scumpa, limba faina, sa ne traiesti si sa ne iubesti pe noi si pe ai nostri, sa nu te tradam, sa ne fii aici pururea!

Ca simbol cu valențe național-identitare, Limba Română este unul dintre cele mai puternice. Este nu doar liantul care ține laolaltă oamenii, conștiința și memoria colectivă, ci și instrumentul viu prin care o națiune își perpetuează moștenirea și își fixează obiectivele de viitor.

Mereu vie și cunoscând relativ puține variații, indiferent de regiunea istorică sau de comunitatea din afara țării unde este vorbită, limba română reprezintă permisul pentru o mai bună înțelegere și o mai intensă colaborare cu toate popoarele existente.

Până la a ajunge în starea de a face… „business”, până la starea în care putem sau credem că putem aprecia cine e „VIP” sau „STAR”, până la a categorisi „din pix” ceva drept „horror”, cum au unii obicei, chiar prin breasla mass-media,  musai să iubim, să cinstim și să punem în lumină GRAIUL STRĂBUN. Cu pita, cu grânele, cu poalele-n brâu, cu „o țâră” de suflet și taină, cu iubire, cu niscaiva gomboț cu prune și dulceața neasemuită a comori noastre naționale: LIMBA ROMÂNĂ. Limba în care rostim MAMA și simțim DORUL, în care ascultăm poveștile BUNICII și în care scriem prima compunere la școală. Cu stiloul. Nu pe tabletă (gadget)!

Limbă scumpă, limbă faină să ne trăiești și să ne iubești pe noi și pe ai noștri, să nu te trădăm, să ne fii aici pururea!

 Azi,de ZIUA TA, îți spunem LA MULȚI ANI!

* Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011, la propunerea senatorului PNL Viorel Badea, fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, inițiatorul propunerii legislative explică faptul că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”

Această propunere legislativă a fost legiferată la inițiativa regretatului scriitor Corneliu Leu, alăturându-se  Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români și Ligya Diaconescu director al revistei internaționale STARPRESS. S-a depus un memoriu, semnat de cei trei, ca în 31 august să se sfințească, prin sărbătorire, Ziua Limbii Române.

Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011, preluată de la inițiatori de senatorului PNL Viorel Badea, fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, inițiatorul propunerii legislative explică faptul că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”. Această propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2011 adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri

Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.

În această zi va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Povestea neamului este conturată de înţelepciunea expresiilor, subliniază președintele Klaus Iohannis întrun mesaj dedicat marii sărbători.

„Sunt remarcabile eforturile extraordinare ale profesorilor şi părinţilor care, mai ales în comunităţile istorice şi în străinătate, le insuflă copiilor mândria de a vorbi o limbă atât de bogată în nuanţe şi expresii. În Diaspora, limba română se predă în fiecare an în 550 de şcoli, de către peste 120 de profesori de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească. Şi nu doar românii preţuiesc limba noastră şi doresc să o înveţe dincolo de graniţele ţării, ci şi cetăţenii străini. Există deja 57 de lectorate de limba română în universităţi din întreaga lume, iar în această toamnă va fi inaugurat cel de-al 58-lea lectorat în Republica Chile”, a adăugat Iohannis, care are şi un îndemn: „Să ne manifestăm în fiecare zi dragostea şi respectul pentru limba noastră, să o studiem temeinic, să o cultivăm şi să împărtăşim bogăţia sa culturală cu ceilalţi”.

Citându-l pe Emil Cioran, care spunea că „Nu locuim într-o ţară, locuim într-o limbă”, „România va dăinui peste tot unde se vorbeşte româneşte”.

Cu prilejul Zilei Limbii Române, șeful statului a semnat decrete de decorare pentru Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” din Botoşani, în semn de apreciere pentru profesionalismul şi dăruirea generaţiilor de specialişti.