„Atunci când analizăm mersul economiei și impactul său asupra societății și vieții oamenilor, oriunde ne-am desfășura activitatea, lucrăm mult cu date și indicatori: inflație, PIB, credit, curs de schimb, rezerve, creștere, salarii și foarte multe altele. Dar evaluările noastre cele mai importante nu se realizează exclusiv din tabele statistice ce conțin date referitoare la trecut, ci sunt orientate spre viitor și depind, printre altele, de comportamentul de zi cu zi al milioanelor de gospodării și firme: cât cheltuiesc, cât economisesc, ce salarii negociază, ce prețuri afișează. Iar acest comportament este condus, în bună măsură, de percepții și așteptări.
Poate surprinzător, această idee nu este chiar atât de nouă. În 1759, cu șaptesprezece ani înainte de Avuția Națiunilor, Adam Smith publica Teoria sentimentelor morale. Pentru el, ca și pentru noi astăzi, economia nu poate fi redusă la relații mecanice de tip cauză-efect, pentru că încrederea, percepția, alegerile morale și felul în care ne raportăm unii la ceilalți și la evenimentele pe care le parcurgem contribuie la țesutul social și, implicit, la funcționarea piețelor.
Aproape două secole mai târziu, John Maynard Keynes a numit „animal spirits” acea componentă a deciziei care nu poate fi redusă la un calcul rece al probabilităților”.
Întreaga analiză-AICI.
