Vă povesteam ieri de Bursa Valorilor Educaționale, ebveniment ce a umplut, la propriu, pana azi, timp de trei zile („ca-n povesti”) impunătoarea Sală a coloanelor de la Palatul Culturii. Standuri cu stil standuri inspirate care au „vorbit” vizitatorilor despre fiecare liceu și colegiu în parte. Frumos, emoționant, provocator, în cel mai nobil sens.
Ei bine aiz vă fac o mărturisire. Ieri, de cum am intrat, fix în direcția razelor de ma ice străbăteau prin deshiderea acelei uși mari de lemn sculptat, ca o legendă, a Sălii Coloanelor, privirile mi s-au așezat pe niște… schiuri. Apoi, pe un vraf strălucitor de cupe, medalii și premii. Mi-au umplut ochii, părea că însuși soarele se așezase acolo să-și măsoare sclipirea cu acele distincții. Undeva în față, scria mare 100% CANTACUZIN. Standul Colegiului „Mihail Canacuzino” din Sinaia. Pur și simplu mi-a mers la suflet și acum, după aproape 4 decenii, înțeleg acea amintire din adolescența mea, când, în vara lui 1986, vărul meu din Sinaia, „calaverul blond” cumîl numeam pe atunci mă invita să sărbătorim intratrea lui la liceul „ca o cetate” (intituție tânără pe atunci dar căruia i s-au deschis orizonturi extraordinare, mulțumită unui colectiv de cadre didactice de nota 10), cum îi spunea el. Rămăsesem cu imaginea aceea, a liceului din poala Perlei Carpaților, cu o statură demnă, sobră, la propiu și la figurat. Și da cred că merită să vă împărtășesc, mai presus de amintirea mea, impresia de ieri, întâlnirea cu standului acestui colegiu de care chiar merită să se vorbească. Și asta o certifică standul doldora de distincții, schiuri, echipamente sportive și zâmbete curate ale elevilor.
FELICITĂRI!