Istoria „sta la povesti” (povesti adevarate) cu prezentul: Tumul al comunitatii Yamnaya (epoca Bronzului) cercetat in satul Stoenesti

Pentru a salva un monument funerar preistoric, în ultima parte a lunii martie și începutul lunii aprilie ale anului 2022, un colectiv format din dr Alin Frînculeasa, Octav Negrea și Claudia Dumitrescu din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova a realizat cercetări arheologice preventive pe raza localității Stoenești, comuna Ariceștii Rahtivani (jud. Prahova).

 Demn de precizat, însă, de ajutor a fost și participarea la cercetări și a doamnei arheolog Ana Ilie din cadrul Complexului Muzeal Național „Curtea Domnească” din Târgoviște.

Concret, a fost excavat un tumul care datează de la începutul epocii bronzului (cca 3000-2500 î.Hr.).

Ce aflăm de la dr Alin Frînculeasa? Tumulul, care este o movilă contruită din pământ, avea înălțimea de 1,2 m și diametrul de 35 m. În centrul acestuia, într-o groapă de formă dreptunghiulară care avea dimensiunile de 2×1,10 m și adâncimea de 0,65 m, fusese depus un individ adult de sex masculin.

Atribuit comunităților umane Yamnaya, individul a fost înmormântat conform ritualului specific acelei epoci, respectiv așezat pe spate, cu picioarele îndoite de la genunchi, ridicate, ulterior căzute spre lateral spre sud. Brațele erau așezate pe bazin. În apropierea craniului fusese depus ocru roșu, iar sub defunct au fost descoperite urmele unei împletituri vegetale, pe care acesta fusese depus.

Ceea ceatrage atenția, potrivit cerecetătrului, acest tumul face parte dintr-o serie numeroasă (peste 350) de astfel de movile funerare care îmbogățesc și relevează prin amplitudine orizontul plat al Câmpiei Ploieștiului, dispuse în localitățile Ariceștii Rahtivani, Ploiești, Blejoi, Păulești, Băicoi, Stoenești, Nedelea, Târgșoru Vechi, Târgșoru Nou, Strejnicu, Florești, Călinești, Măgureni. Muzeul din Ploiești a cercetat în ultimii ani peste 30 de tumuli oferind o imagine credibilă asupra acestor comunități umane care au trăit aici acum mai bine de cinci milenii.

Așa cum precizează reputatul dr. Alin Frînculeasa, cercetător ștințific gr I, instituția muzeală din Ploiești a dezvoltat o metodologie de cercetat astfel de monumente funerare, și în același timp a devenit depozitara celui mai important lot de artefacte descoperite în astfel de morminte pe teritoriul România. Piese precum ceramică, podoabe din argint, cupru, os, cochilii scoici, arme din bronz/cupru, piatră și silex, indică măiestria meșterilor, încărcătura simbolică, prezența unor elite locale sau transregionale. De asemenea, marchează contacte și interacțiune între populații aflate la mare distanță, din Caucaz (Rusia), traversând nordul Mării Negre (Ucraina), Dunărea de Jos (Moldova, România, Bulgaria, Serbia), până în Câmpia Maghiară (Ungaria).

Acest patrimoniu inestimabil a putut fi văzut în expozițiile temporare sau permanente ale instituției muzeale din Ploiești, dar și din țară sau străinătate.

Istoria, ea, bogata… ce poveste, ce… taine, ce… mărturii… doldora de generozitate, iată câte ne dăruiește și… ne învață!