
O imagine cât 1000 de cuvinte: ansambluri de tineri și copii, oamei în taotă firea, localnici și nu numai, jucând într-o horă atât de mare și frumoasă în miezul Vălenilor… Folclor, simțire românească, sărbătoare în adevăratul sens al cuvântului! Totul întru cinstirea tardiției și-a unui mare praznic creștin- Sfântă Mărie Mare. Pur și simplu, îți dau lacrimile! De înțeles că oamenii pe aici, încă țin la tot ceea ce înseamnă și trebuie să rămână TEZAURUL NAȚIONAL. Așa ar trebui să fie fiecare sărbătaore creștină la noi, fiecare cumetrie și fiecare sărbătoare națională. Șiatunci sufletul și trăirile s-au modela întru frumos, armonie, artă!!!
Felicitări organizatorilor și celor acre aici, pe Valea Teleajenului țin vii valorile identitare și gustul profund al datului străbun!
* Hora este elementul de legatură între cultul zeiței-mama, existent în societățile matriarhale de la acea vreme și cultul solar reprezentat prin forme circulare, hora fiind ea însăși un cerc viu.
Autorul horei nu este cunoscut, dansul fiind transmis din generaţie în genraţie. Uneori sunt menţionate de cronicari.Cultura populară românească, prin forma și funcția ei specifică, oferă posibilitatea de a observa geneza și evoluția valorilor spirituale, locul și rolul lor în universul existențial colectiv.
Circularitatea horei ne amintește de faptul că cercul, ca formulă cosmică, este un univers închis, că și în arte există forme circulare sau că masa vibrațiilor sunetului are aceeași formă.
Prima menţionare a horei este de cronicarul Dimitrie Cantemir în cartea sa „Descriptio Moldaviae” în 1716. Nu este nici o coincidenţă că acest lucru s-a întâmplat aproape de timpul când s-a făcut prima descriere a muzicii populare, respectiv lăutarii. Aceasta datează din 1688 şi apare în „Biblia de la Bucureşti” de Şerban Cantacuzino. Hora este observată, descrisă în scrierile de Franz – Josef Sulyer în „Istoria Daciei transalpine” ( Viena 1781-1792 ). În secolul 19 „primăvara popoarelor” încurajează studiul culturilor naţionale. (agentiaizvordecultura.wordpress.com)
Nu se cunoaşte creatorul original, dar, cum ar fi, hora rămâne dansul reprezentativ al românilor. Izvoarele dansului se trage din trecutul îndepărtat,la traci şi geto-daci.
