A fost odată ca niciodată… o poveste cu tâlc, dintr-un orașel de provincie, unde s-a născut, într-un Ajun, o tradiție care bucură, de-atunci, Crăciunul.
„În preajma Crăciunului, unui cofetar modest care trăia într-un orășel din statul Indiana, i-a venit ideea de a crea un produs care să poarte cu sine semnificația Sărbătorii Nașterii Domnului.
Fiind o persoană credincioasă, cofetarul a început prin a pregăti o compoziție de culoare albă, care să simbolizeze puritatea Fecioarei Maria și natura lipsită de păcat a lui Isus. A optat pentru o compoziție tare, care să ne amintească de Isus – stânca, fundația bisericii și, totodată, de fermitatea promisiunilor lui Dumnezeu.
Apoi, cofetarul a modelat compoziția în forma literei J, de la numele lui Isus (Jesus, în limba engleză). Acadeaua era asemănătoare unui baston pentru a ne duce cu gândul la Păstorul care a coborât în mizeria acestei lumi pentru a-și salva oile și a le conduce spre viața veșnică.
La urmă, cofetarul a colorat “bastonașul” cu dungi roșii care să reprezinte sângele care s-a vărsat la cruce pentru mântuirea tututor celor care cred în El și îl acceptă ca Domn al vieții lor.
Ultima dorință a creatorului de acadele a fost să facă în așa fel încât acadeaua lui să ducă mesajul său la cât mai mulți oameni. Astfel, a agățat o mulțime de acadele în bradul din magazinul său de dulciuri, în jurul ușii de la intrare și pe rama geamurilor. Tuturor celor care întrebau, le oferea acadele în dar, așa cum a fost oferită și salvarea celor care îl cheamă pe Isus în inima lor”.
Cât de inspirat!!!
Și,uite-așa, aproape toți cei care împodobesc bradul și fac daruri de Crăciun celor dragi nu uită de faimoasa acadea, chiar dacă nu știu pe de-a-ntregul povestea sa minunată.
S-a născut astfel nu doar o frumoasă tradiție carea cuprins meridianele,dar și o adevărată industrie a faimoaselor și delicioaselor acadele (oferite nu doarcadlciuri darși ca podoabepentru brad din diferite materiale, de la catifea sau dantelă la lut polimeric sau sticlă.
