Orchestra Flacăra Prahovei și Ansamblul „Doina Prahovei”, dar și Ansamblul „Măgura Prahovei”. Artiști dedicați. Au așezat zilele acestea farmecul neîntrecut al jocului și cântului tradițional în inimile localnicilor din Adunați, Urlați și Slănic, la sărbători locale organizate à la carte, punând în lumină moștenirea din străbuni. Și-i tare bine așa!
Au duduit scenele la fesivalurile din localitățile amintite sub pașii de poveste ai artiștilor și-n trilurile ce fac să-i salte inima în piept oricui simte romînește,oricui înțelege rostulși leacul de taină al tradițiilor noastre.
Și… da, e bine așa, e… NECESAR! Iar oamenii ăștia, artiștii care își asumă folclorul ca destin și comoară merită tot respectul! Pentru că prin ceeacefac, prin ceea ce dăruiesc ne învață să iubim spiritul și tezaurul moștenit, să conștientizăm Frumosul în forma absolută creată de geniul neamului- țăranul român.
Dar ce mai vorbă… festivalurile acestea ne bucură peste măsură: pentru că așază sărbătoare chiar în miezul sufletului românes, în ceea ce trebuie păstrat și respectat cu sfințenie și valorizează ceea ce merită cu adevărat: păstrătorii folclorului- ARTIȘTII…
BRAVO! Din toată inima!
Felicitări organizatorilor, felicitări maestrului coregraf Marian Marinică, solistului Traian Frîncu și minunaților dansatori!
*
Folclorul românesc, încărcat de repere și semnificații, constituie o zestre prețioasă care atestă continuitatea de veacuri a poporului nostru în spațiul carpoato-danubiano-pontic, definindu-i cu fermitate identitatea.
Trebuie să recunoaștem că acest bogat tezaur a fost deseori subevaluat în timp, trecându-se într-un plan secundar faptul ca numeroase capodopere literare, muzicale, picturale sau sculpturale românești au fost inspirate tocmai din generosul sau sipet cu nestemate.
