Dau să ies sâmbătă seară din bloc și… dau peste ceva frumos, chiar pe alee. Am lăsat deoparte graba pentru plimbarea propusă și m-am oprit aici, într-o fereastră către copilărie. Am râs, am contemplat,… mi-am amintit cum ne jucam noi altădată, pe timpul când era mare minue să găsești la librărie o cutie de cretă colorată…
Și daaaa, m-am bucurat să văd că sunt ploieșteni tineri, frumoși, care știu să-și educe copiii, care-i îndrumă pe cei mici către frumos, către joc, către copilăria care trăiește vacanța mare DINCOLO de telefonul mobil…
Desenele astea mi-au umplut inima!

