În alte vremuri, culmea, FILATELIA (un substantiv aproape necunoscut generațiilor de copii și adolescenți de azi!) era printre activitățile de vacanță (și NU NUMAI) cele mai îndrăgite.
Colecționarea timbrelor era una din marile pasiuni ale copiilor și adolescenților din anii ʼ80-ʼ90… Era cu atât mai provocator, mai incitant cu cât rar puteai face rost de timbre de colecție. Era o întrecere între prieteni colegi să-și poată complete colecțiile, adesea furișându-se prin sertarele încuiate din biblioteca bunicilor sau cu mari și dulci rugăminți către aceștia să le poată măcar împrumuta din vechile, marile colecții păstrate de generații… era apoi… frumusețea disciplinei, aranjarea cu dichis în clasoare, răsfoirea în acel ritm lent, ca un vals al imaginilor și emoțiilor…
Se împărțeau priviri, se uneau prietenii, se stârneau povești, copiii luau lecții despre ordine, disiplină, pasiune… istorie, geografie…, pictură, muzică.
Acum… APROAPE NIMIC din toate astea. De ani buni n-am mai văzut, n-am mai auzit copii prin parc, pe bulevard, pe scara blocului, iarna, cu clasorul sub braț, strigând de bucurie că prietenul cel mai bun i-a donat un super-timbru, un timbru rar cu un dinozaur, cu Leonardo da Vinci sau cu… Disne.
Aproape că acum, copiii, adolescenții HABAR NU AU DE AȘA CEVA și… E PĂCAT!
*Apropos, chiar ȘCOALA ar putea încuraja revitalizarea acestui… hobby!
***Filatelia se ocupă cu studiul mărcilor poștale și al timbrelor fiscale. Aceasta include modelul, producția și utilizarea timbrelor după ce le-a fost autorizată producerea de către autorități guvernamentale, cele mai comune fiind autoritățile poștale. Cu toate că mulți o confundă cu activitatea de a colecționa timbre, este o activitate distinctă. De exemplu, filateliștii vor studia mărci poștale extrem de rare nedeținându-le, ori din cauza costului, ori din cauza numărului foarte redus, pe când colecționarul poate alege să obțină și aranjeze timbrele fără a fi prea mult deranjat de origine sau uzură.
Istoric
Filatelia a început să se dezvolte la scurt timp după apariția primului timbru poștal, așa-numitul Penny Black, care a fost emis în data de 6 mai 1840 în Marea Britanie. Introducerea timbrelor în celelalte țări a contribuit la răspândirea colecționării lor. La început timbrele erau colecționate pentru amuzament și erau utilizate de pildă pentru lipirea abajururilor de la becuri sau a tapetelor, ceea ce ducea aproape întotdeauna la distrugerea lor.
Cu timpul, oamenii au început să se ocupe mai atent de timbre, deși numărul timbrelor emise era încă foarte redus. Pentru colecționarii de atunci era important să-și formeze colecții generale, încercând să cuprindă într-o colecție toate timbrele din lume. Acest lucru ar fi de neimaginat în prezent, din cauza diferitelor emisiuni de timbre. În primii ani filateliștilor nu le stăteau la dispoziție materiale ajutătoare sau posibilități de păstrare a timbrelor în albume speciale, clasoare.
