O clădire masivă, care inspiră, de departe, statura unui castel vechi, demn, somptuos, la…. „marginea” Poieștilor de unde trenurile urcă anevoie către Valea Teleajenului… O clădire seculară, deja, încă zdravănă, cu activitate… parcă tot mai puțină, mai… rarefiată, dar care ar putea crea acolo un pol cultural-istoric. Da, DE CE NU?!?!?!
Maiestoasă, de o rară frumusețe, un monument architectural, în sine, Gara de Norddin Ploiești ar putea deveni, într-o comuniatre normală, cu intenții sănătoase pe planul culturii și al dezvoltării, deopotrivă, un centru cultural, un… „ceva” funcțional, împotriva timpului care uneori șterge sau distruge…
Este o clădire spațioasă, cu etaj, cu un aspect de poveste, la propriu, care, concomitent cu… puțina acivitate propriu-zisă, ar putea găzdui (DE E NU?) expoziții, recitaluri, lansări de carte, povești și povestiri despre Ploiești și Prahova, întâlniri cu oameni de cultură sau cu personalități din diverse domenii, ateliere… Numai să vrei să faci și… s-ar găsi. De ce să stea degeaba minunăția asta, într-un cartier mărginaș?! De ce să nu fie revitalizat întreg spațiul? De ce să nu fie amenajat un parc în spațiul generos din față, unde altădată trăgeau trăsurile elegante? De ce să nu creăm ceva frumos și bun pentru orașul ăsta?
Gara de Nord a Ploieștilor. A fost, de fapt, a doua gară a orașului, inaugurată la 1908, odată cu linia Ploiești-Văleni, o linie a petrolului și a materiilor prime de pe Valea Teleajenului. Linia Ploiești-Văleni (extinsă până la Măneciu ulterior) a fost una dintre puținele linii construite de o administrație locală, în cazul de față cea prahoveană…
