Am început sătămâna acum cu ceva cald și bun. La popriu și la figurat: cu o discuție cu directorul Centrului Județean pentru Cultură „Acad Eugen Simion”, Claudiu Dosaru. Și, de cum am început să vorbim am și aflat ceva numai bun de umplut sufletele, dincolo de ger, de incomodul cotidianului, de… moda prea ades sufocantă a rețelelor de socializare și a ceea ce tinerii își impun doar-doar să fie „cool”, în trend șicât mai scufundați în digital.
Ei bine, la acest moment, aproape 800 (mai exact 780) de elevi sunt înscriși la Școala Populară de Arte. Ceea ce sincer nu doar m-a mirat, dar aproape că m-a făcut să sar de bucurie. Nu, nu într-un extaz ultraoptimist, ci, pur și simplu în ideea că, iată, mai sunt copii, adolescenți, studenți, ba chiar și oameni în etate care caută frumosul, care primesc educație prin cultură, prin armonia artelor. Și asta, pentru mine, ca jurnalist, nu poate fi trecut cu vederea. Absolut de loc. Dimpotrivă. Mai ales acum, mai ales întrun oraș și un județ cu tradiție culturală (adesea, însă, ignorată).
Bun. Așadar, avem SUTE de oameni de diferite vârste care se hrănesc cu darrule artelor. Și asta înseamnă un câștig extraordinar pentru comunitate, pentru societate în ansamblu și pentru generațiile care vin. Pentru că un copil sau un adolescent care acum învață pian, acordeorn, chitară clasică, canto balet… muzică populară, mai multca sigurîși va orienta, la rându-i popriii prunci sau nepoți către artă, îi vaduce la cursuri la teatru, la spectacole folclorice, la filarmonică, la muzee. Și asta înseamnă ENORM. Pentru acum și pentru mâine. Și cum Școala Populară de Artă de la Ploiești are undeva la 75 de ani de activitate, chiar avem motive de a ne bucura, de a fi încrezători.
Să nu uit: Domnul director mi-a dezvăluit faptul că a avut la cursuri de pictură sau la acordeon, de exemplu, și „elevi” la 70 de ani și chiar mai mult. Admirabil!
