EVENIMENT EDITORIAL: Ana Bandiana, lansare de carte la Biblioteca Judeteana „Nicolae Iorga”

Avem bucuria de a vă informa asupra unui nou eveniment editorial, găzduit la Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga”, de data aceasta în prezența… autoarei, un nume de referință al literaturii contemporane.

„Vom fi cu adevărat liberi numai atunci cînd nu vom mai avea nevoie de curaj pentru a fi liberi.“ (Ana Blandiana)

Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești are privilegiul de a fi gazda lansării celei mai recente cărți a scriitoarei ANA BLANDIANA, «Mai-mult-ca-trecutul. Jurnal, 31 august 1988–12 decembrie 1989» apărută în anul 2023 la editura Humanitas.

Evenimentul se va desfășura luni, 1 iulie 2024, în Sala „Marea Unire” a Palatului Culturii, cu începere de la ora 17.00.

Despre personalitatea autoarei și despre opera sa vor vorbi doamna Serenela GHIȚEANU, scriitoare și cronicar de carte și domnii Christian CRĂCIUN, critic și istoric literar și Codruț CONSTANTINESCU, istoric și scriitor.

Întîlnirea se va încheia cu o sesiune de autografe.

***

Personalitate marcantă a culturii românești contemporane, ANA BLANDIANA (pseudonimul literar al Otiliei-Valeria Coman, căsătorită Rusan) s-a născut la Timişoara, la 25 martie 1942. Este licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj (specializarea filologie romanică). A beneficiat de burse de studii în SUA și Germania.

Poezie: „Persoana întâi plural”, 1964; „Călcâiul vulnerabil”, 1966; „A treia taină”, 1969; „50 de poeme”, 1970; „Octombrie, noiembrie, decembrie”, 1972; „Poeme”, 1974; „Somnul din somn”, 1977; „Întâmplări din grădina mea”, 1980; „Ochiul de greier”, 1981; „Ora de nisip”, 1984; „Stea de pradă”, 1986; „Alte întâmplări din grădina mea”, 1987; „Întâmplări de pe strada mea”, 1988; „Poezii”, 1988; „Arhitectura valurilor”, 1990; „100 de poeme”, 1991; „În dimineaţa de după moarte”, 1996; „La cules îngeri”, 1997, 2003, 2004; „Cartea albă a lui Arpagic”, 1998; „Balanţa cu un singur talger”, 1998; „Soarele de apoi”, 2000; „Refluxul sensurilor”, 2004; „Poeme”, 2005, „Întoarcerea lui Arpagic”, 2008; „Patria mea A4”, 2010; „Pleoape de apă”, 2010; „Orologiul fără ore”, 2016; „Variațiuni pe o temă dată”, 2018; „Integrala poemelor”, 2019.

Eseistică: „Calitatea de martor”, 1970, 2003; „Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie”, 1975; „Cea mai frumoasă dintre lumile posibile”, 1978; „Coridoare de oglinzi”, 1983; „Autoportret cu palimpsest”, 1985; „Oraşe de silabe”, 1987; „Geniul de a fi”, 1998; „Ghicitul în mulţimi”, 2000; „Cine sunt eu?”, 2001; „A fi sau a privi”, 2005; „O silabisire a lumii”, 2006; „Spaima de literatură”, 2004, 2010; „Fals tratat de manipulare”, 2013; „Istoria ca viitor”, 2017.

Proză: „Cele patru anotimpuri”, 1977, 2001, 2011 – nuvele; „Proiecte de trecut”, 1982, 2011 – nuvele; „Sertarul cu aplauze”, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman; „Imitaţie de coşmar”, 1995 – nuvele; „Oraşul topit şi alte povestiri fantastice”, 2004 – nuvele; „Povestiri fantastice”, 2016 – nuvele; „Mai-mult-ca-trecutul”, 2023 – memorialistică. Cărţile sale de poezie şi de proză au apărut în traducere, începând din 1982, la prestigioase edituri din Polonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, Estonia, Suedia, Norvegia, Ungaria, Franţa, Olanda, Bulgaria, Letonia, Albania, Serbia, Slovenia, Macedonia, China, Coreea de Sud.

Premii literare: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 1982; Premiul Internaţional „Gottfried von Herder“, Viena, 1982; Premiul Naţional de Poezie, 1997; Premiul „Opera Omnia“, 2001; Premiul Internaţional „Vilenica“, 2002; Premiul Internaţional „Camaiore“, 2005; Premiul Special „Acerbi“, 2005; Premiul „Poetul European al libertăţii“, 2016, Premiul Canadian pentru Poezie „Griffin”, 2018, Premiul Prinţesa de Asturia pentru Literatură, 2024.

Interdicţii de publicare: 1959–1964, 1985, 1988–1989.

În 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Român, al cărui preşedinte devine. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care o conduce între 1991 şi 2001. Fondator şi preşedinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de la Sighet. Membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé“ şi a Academiei Mondiale de Poezie

(Sursa: UNESCO).

***

„Nu portretele de scriitori, prieteni sau neprieteni, desenate subiectiv, corect sau nedrept, exaltat sau critic dau rost și importanță paginilor, ci portretul epocii care i-a marcat și adesea i-a malformat. Acest portret al unei epoci în mare măsură revolute, dar vie prin rezidurile toxice depuse în noi, de care nu suntem conștienți și pe care nu le recunoaștem , acest portret asemănător unui spectru care ne exorcizează doar în măsura în care ne bîntuie, este important. Pentru acest portret am hotărît să public jurnalul, deși el nu-mi face bine, cred, nici ca om nici ca scriitor.”(Ana Blandiana)

„Jurnalul Anei Blandiana din 1988-1989, Mai-mult-ca-trecutul, este o carte de sertar care, dacă ar fi apărut în anii ʼ90, nu ar fi avut poate prea mare impact, în gălăgia politică enormă a acelui deceniu. Publicată acum, este ca o lovitură în centrul conștiințelor noastre. Pentru cine vrea să cunoască sau să–și amintească, pentru că nu trebuie uitat, acest trecut recent care ne-a mutilat pe atâția și care a determinat cursul evenimentelor și în decembrie 1989, dar și după, până în ziua de azi. Este ca o carte de istorie foarte corect scrisă și care ar conține și documente video și audio autentice. Este o călătorie în trecutul apropiat care explică multe și de după ‘89, și din prezent.

Ana Blandiana este de mult o instanță morală care trebuie ascultată tocmai pentru că nu se impune de pe vreun piedestal, ci are modestie, justețe și nuanțări necesare în ceea ce face și scrie.” (Serenela Ghițeanu)