Eveniment dedicat celebrarii a 140 de ani de la nasterea celebrului arhitect Toma T. Socolescu la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova

Aflăm cu nestăpânită emoție și bucurie de la muzeograful Adrian Stan:

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova vă invită joi, 20 iulie 2023, ora 11.00, la sediul din Ploiești, str. Toma Caragiu nr. 10, la vernisajul expoziției temporare „SOCOLESCU 140”.

Expoziția, prilejuită de marcarea a 140 de ani de la nașterea celebrului arhitect ploieștean Toma T. Socolescu (1883-1960), valorifică în principal o serie de cărți poștale ilustrate și fotografii din patrimoniul instituției, care înfățișează câteva dintre edificiile publice și particulare realizate după planurile sale: Halele Centrale din Ploiești, Palatul Școalelor Comerciale (actualul sediu al Colegiului Național „I. L. Caragiale”), Banca Creditul Prahovei, Turnul clopotniță al Catedralei Eroilor Prahoveni „Sf. Ioan”, Teatrul „Odeon”, devenit Teatrul de Stat în perioada comunistă, Primăria din Urlați, precum și Biserica din satul Măgula (comuna Tomșani).

Piesa de rezistență a expoziției o reprezintă fotografia inedită a imobilului Belizar C. Nasopol din Ploiești, una dintre creațiile arhitecturale antebelice ale lui Socolescu. Amplasamentul acestui imobil, identificat în mod eronat de cercetătorii operei sale ca fiind pe str. Ștefan cel Mare, lângă blocul „Toboc”, a fost în realitate pe str. Ștefan cel Mare colț cu str. Radu Stanian, vizavi de Biserica „Sf. Voievozi”. Clădirea, cumpărată în perioada interbelică de autoritățile județene pentru a servi ca sediu al Serviciului de Poduri și Șosele, a fost distrusă în timpul unui bombardament al aviaţiei anglo-americane din cel de-al doilea război mondial. Actualmente, pe vechiul amplasament al ei ființează un bloc P+2.

Expoziția își propune, ca pe lângă veritabila moștenire arhitecturală lăsată de arh. Toma T. Socolescu, să prezinte și moștenirea culturală, mai puțin cunoscută dar la fel de importantă pentru urbea noastră. Ea este reprezentată prin inițiativele lui Toma T. Socolescu, alături de alți oameni de seamă ai comunității locale, de înființare a unor instituții culturale în orașul Ploiești, cum ar fi: Muzeul Prahovei (înființat în 1919 în casa Hagi Prodan), și Asociația Culturală „Nicolae Iorga”, înființată în primăvara anului 1920, redenumită Așezământul Cultural „Nicolae Iorga” în 1933, odată cu dobândirea statutului de personalitate juridică, cu cele două secții ale sale: Biblioteca Populară „N. Iorga” (deschisă în martie 1921, la etajul aripii drepte a Băii Municipale) și Muzeul de Arte Frumoase (inaugurat 10 ani mai târziu, la parterul aceleiași clădiri, mutat în 1939 într-o casă din Piața Cuza-Vodă). Alături de fotografia interbelică care surprinde aripa dreaptă a Palatului Băii Municipale, sunt expuse câteva scrisori adresate de Toma T. Socolescu, în calitatea sa de președinte al Așezământului Cultural „Nicolae Iorga”, profesorului Nicolae Simache, cel care între anii 1936-1939 a îndeplinit funcția de director al celor două secții ale Așezământului. O valoare documentară importantă o are şi adresa preotului paroh al Bisericii din Măgula către Prefectul județului Prahova, prin care îi solicita aprobarea eliberării din patrimoniul Muzeului Prahovei, pentru biserica păstorită de el, a unui iconostas realizat de arhitectul Socolescu.

Pe lângă activitățile edilitară și culturală, Toma T. Socolescu a desfășurat și o bogată activitate publicistică. De-alungul anilor a publicat mai multe articole asupra arhitecturii românești, portrete de arhitecți dispăruți, note de călătorie din țară și străinătate, atât în ziare din Ploiești și București cât și în publicații de specialitate ca „Arhitectura” și „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”. Tot el este autorul unor lucrări păstrate în manuscris care au fost publicate relativ recent: „Amintiri” (2004), „Fresca arhitecților care au lucrat în România în epoca modernă. 1800-1925” (2004) și „Ion Mincu arhitect 1851-1912” (2019).

Însă cea mai cunoscută scriere a sa, reprezentativă pentru istoria locală, rămâne, fără îndoială, „Arhitectura în Ploiești – studiu istoric”, apărută inițial ca un capitol distinct în monumentala „Monografia orașului Ploești” a lui M. Sevastos, și ulterior ca broșură, lucrare care nu putea lipsi din cuprinsul acestei expoziții.