Marți, 11 august 2026, începând cu ora 16.00, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești va găzdui un dublu eveniment cultural: vernisajul expoziției lucrărilor de artă care au fost donate instituției prahovene de pictorul Dimitrie Grigoraș și lansarea albumului monografic Dimitrie Grigoraş. Ordinea clasică a privirii, semnat de istoricul de artă Eduard Andrei, în prezența autorului.
În vara acestui an, pictorul Dimitrie Grigoraș, din București, a donat Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești cinci lucrări în ulei pe pânză, execuate în diverse perioade și abordând o tematică variată, de la portret la peisaj și natură statică: Femeia cu harpă (1967), Compoziție cu copii II (1985), Mănăstirea Comana (1983), Peisaj rural (sat românesc) (1998) și Natură moartă I (1992). În cadrul evenimentului, cele cinci pânze vor fi expuse în premieră pentru publicul muzeului din Ploiești, în semn de recunoștință pentru donația pictorului, alături de alte două lucrări ale artistului, donate anterior: Natură moartă cu raci (1962, ulei pe carton) și Portret (1987, ulei pe pânză). La vernisaj vor lua cuvântul: Alice Neculea, șef Secție Artă în cadrul Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, și dr. Eduard Andrei, istoric și critic de artă.
Dimitrie Grigoraș (n. 15 septembrie 1934, Cârligi, jud. Bacău) este artist plastic profesionist, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, din anul 1963, Secţia Pictură – filiala Bucureşti. În anii 1954–1960 a studiat pictura la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din Bucureşti, sub îndrumarea profesorilor Rudolf Schweitzer-Cumpăna şi Eugen Popa. În 1957 a debutat la Bucureşti, la Expoziția Tineretului, iar din 1961 a expus constant pictură la toate expoziţiile de stat (anuale, bienale), municipale, saloane, şi a participat la o serie de expoziţii de grafică şi artă decorativă. A avut expoziții personale la București, Galeria Orizont (1968) și Galeria Artelor – Cercul Militar Naţional (1999, 2022), precum și la Veneția, Instituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica (1997). În perioada 1957–1992 a participat la expoziții internaționale de artă românească în străinătate, organizate la Moscova, Torino, Tel Aviv, Budapesta, Padova, Beirut, Viena, Varşovia, Leningrad, Praga, Geneva, Atena, Bratislava, Innsbruck, St. Anton, Mäder, Galtür, Seefeld. A fost asistent universitar la Institutul Pedagogic din Iaşi, în perioada 1960–1965. Picturi ale sale se află la București, în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României și al Muzeului Național de Artă Contemporană, precum și în muzeele de artă din Iaşi, Galaţi, Botoşani, Ploiești, Constanța. A executat și lucrări de artă monumentală – mozaic, sgraffito, frescă, tapiserie – în Bucureşti, Iaşi, Drobeta-Turnu Severin, Piteşti, Deva. A fost distins cu mai multe premii, între care: Premiul pentru pictură la Expoziţia Tineretului, Bucureşti (1957) și Premiul pentru artă monumentală acordat de Uniunea Artiştilor Plastici din România pentru lucrarea în mozaic „Geneza Poporului Român” (1988, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”). În prezent locuieşte şi lucrează în Bucureşti.
Evenimentul va continua cu lansarea albumului Dimitrie Grigoraş. Ordinea clasică a privirii, autor Eduard Andrei (Editura Paideia, București, 2021). În prefața monografiei dedicate artistului, dr. Eduard Andrei a scris: Pictorul Dimitrie Grigoraș se înscrie în acea pleiadă a artiștilor pentru care frumusețea eternă a lumii nu este un concept filosofic abstract, ci se oferă privirii sale sensibile la tot pasul: în oameni și locuri, în obiecte și natură. Pictura sa este „clasică”, în sensul în care contemplarea vizuală se confundă cu bucuria de a trăi, artistul căutând armonia și echilibrul, pe care le transmite semenilor săi prin lumină și culoare. Pentru el pictura a devenit de mult un „modus vivendi” (într-o dublă accepție – atât ca mod existențial, cât și ca împăcare a sinelui cu universul): artistul se duce la atelier zi de zi, așa cum alții merg la serviciu, cu o regularitate de ceas elvețian, respectându-și cu sfințenie programul de lucru. Pictează la fel cum respiră, penelul său este o prelungire organică a mâinii și a minții, iar pasta de culoare se așterne pe pânză cu parcimonie, aproape cu religiozitate, urmând un ritm intern în consonanță cu marile cicluri cosmice ale naturii.
Eduard Andrei (n. 1971) este doctor în istoria artei, cu o teză despre arhitectura şi pictura bisericilor ortodoxe dobrogene de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi din prima jumătate a secolului XX, susţinută la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti (2011). A obţinut licenţa în pictură la aceeaşi universitate (1997) şi un master în „Sciences et Techniques des Arts” la Institut Supérieur des Beaux-Arts din Tunis (2004). În perioada 2014–2018 a fost coordonator principal de pMarți, 11 august 2026, începând cu ora 16.00, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești va găzdui un dublu eveniment cultural: vernisajul expoziției lucrărilor de artă care au fost donate instituției prahovene de pictorul Dimitrie Grigoraș și lansarea albumului monografic Dimitrie Grigoraş. Ordinea clasică a privirii, semnat de istoricul de artă Eduard Andrei, în prezența autorului.
În vara acestui an, pictorul Dimitrie Grigoraș, din București, a donat Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești cinci lucrări în ulei pe pânză, execuate în diverse perioade și abordând o tematică variată, de la portret la peisaj și natură statică: Femeia cu harpă (1967), Compoziție cu copii II (1985), Mănăstirea Comana (1983), Peisaj rural (sat românesc) (1998) și Natură moartă I (1992). În cadrul evenimentului, cele cinci pânze vor fi expuse în premieră pentru publicul muzeului din Ploiești, în semn de recunoștință pentru donația pictorului, alături de alte două lucrări ale artistului, donate anterior: Natură moartă cu raci (1962, ulei pe carton) și Portret (1987, ulei pe pânză). La vernisaj vor lua cuvântul: Alice Neculea, șef Secție Artă în cadrul Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, și dr. Eduard Andrei, istoric și critic de artă.
Dimitrie Grigoraș (n. 15 septembrie 1934, Cârligi, jud. Bacău) este artist plastic profesionist, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, din anul 1963, Secţia Pictură – filiala Bucureşti. În anii 1954–1960 a studiat pictura la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din Bucureşti, sub îndrumarea profesorilor Rudolf Schweitzer-Cumpăna şi Eugen Popa. În 1957 a debutat la Bucureşti, la Expoziția Tineretului, iar din 1961 a expus constant pictură la toate expoziţiile de stat (anuale, bienale), municipale, saloane, şi a participat la o serie de expoziţii de grafică şi artă decorativă. A avut expoziții personale la București, Galeria Orizont (1968) și Galeria Artelor – Cercul Militar Naţional (1999, 2022), precum și la Veneția, Instituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica (1997). În perioada 1957–1992 a participat la expoziții internaționale de artă românească în străinătate, organizate la Moscova, Torino, Tel Aviv, Budapesta, Padova, Beirut, Viena, Varşovia, Leningrad, Praga, Geneva, Atena, Bratislava, Innsbruck, St. Anton, Mäder, Galtür, Seefeld. A fost asistent universitar la Institutul Pedagogic din Iaşi, în perioada 1960–1965. Picturi ale sale se află la București, în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României și al Muzeului Național de Artă Contemporană, precum și în muzeele de artă din Iaşi, Galaţi, Botoşani, Ploiești, Constanța. A executat și lucrări de artă monumentală – mozaic, sgraffito, frescă, tapiserie – în Bucureşti, Iaşi, Drobeta-Turnu Severin, Piteşti, Deva. A fost distins cu mai multe premii, între care: Premiul pentru pictură la Expoziţia Tineretului, Bucureşti (1957) și Premiul pentru artă monumentală acordat de Uniunea Artiştilor Plastici din România pentru lucrarea în mozaic „Geneza Poporului Român” (1988, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”). În prezent locuieşte şi lucrează în Bucureşti.
Evenimentul va continua cu lansarea albumului Dimitrie Grigoraş. Ordinea clasică a privirii, autor Eduard Andrei (Editura Paideia, București, 2021). În prefața monografiei dedicate artistului, dr. Eduard Andrei a scris: Pictorul Dimitrie Grigoraș se înscrie în acea pleiadă a artiștilor pentru care frumusețea eternă a lumii nu este un concept filosofic abstract, ci se oferă privirii sale sensibile la tot pasul: în oameni și locuri, în obiecte și natură. Pictura sa este „clasică”, în sensul în care contemplarea vizuală se confundă cu bucuria de a trăi, artistul căutând armonia și echilibrul, pe care le transmite semenilor săi prin lumină și culoare. Pentru el pictura a devenit de mult un „modus vivendi” (într-o dublă accepție – atât ca mod existențial, cât și ca împăcare a sinelui cu universul): artistul se duce la atelier zi de zi, așa cum alții merg la serviciu, cu o regularitate de ceas elvețian, respectându-și cu sfințenie programul de lucru. Pictează la fel cum respiră, penelul său este o prelungire organică a mâinii și a minții, iar pasta de culoare se așterne pe pânză cu parcimonie, aproape cu religiozitate, urmând un ritm intern în consonanță cu marile cicluri cosmice ale naturii.
Eduard Andrei (n. 1971) este doctor în istoria artei, cu o teză despre arhitectura şi pictura bisericilor ortodoxe dobrogene de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi din prima jumătate a secolului XX, susţinută la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti (2011). A obţinut licenţa în pictură la aceeaşi universitate (1997) şi un master în „Sciences et Techniques des Arts” la Institut Supérieur des Beaux-Arts din Tunis (2004). În perioada 2014–2018 a fost coordonator principal de programe la ICR New York. Din 2019 este cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, departamentul „Arte Vizuale şi Arhitectură – perioada modernă și contemporană”. Este autor al cărților: Pictorul Costin Petrescu la New York, 1919–1920 (Paideia, 2019), Dimitrie Grigoraș. Ordinea clasică a privirii (Paideia, 2021), Sirarpy Torossian. A woman painter in Romania and the USA / O pictoriță în România și SUA (Ararat, 2025), precum și coautor al volumelor: Simpozionul de Ceramică Monumentală „Costel Badea” (2018) și Patrimoniu cultural revizitat. Simpozionul de ceramică Medgidia 1971-1977 (2019), publicate de Asociația UMA ED România; Dicționarul pictorilor din România. Secolul al XIX-lea (Oscar Print, 2020); Risipitorul de talent: Ilie Cristoloveanu, pictor și filolog în România și SUA (coautor Mona Momescu, Paideia, 2022); Două istorii ale participării României la Expoziția Universală de la New York (1939–1940) (coautor Laurențiu Vlad, Cetatea de Scaun, 2024); Dicționarul graficienilor din România. Secolul al XIX-lea (Vremea, 2025). A publicat articole în revistele Studii şi Cercetări de Istoria Artei. Arta Plastică, Revue Roumaine d’Histoire de l’Art. Série Beaux-Arts, NY Arts Magazine, Hiperboreea, Antichităţi–România, Tomis, Ex Ponto ș.a. A participat la mai multe conferinţe naţionale şi internaţionale, între care: Cultural Identity, Geography of Encounter & the Politics of Space / Time. A Reflection on the Tyler Collection of Romanian and Modern Art (Columbia University, New York, 2019); Colocviul Naţional de Istorie (Palatul Cotroceni, Bucureşti, 2020, 2022, 2025); Negocierile româno-americane în educație, știință, cultură și artă (Târgu Mureş, 2023); 70/60: Două reviste academice, două aniversări istorice (Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, 2024); Cultură și societate în vremea Monarhiei (Muzeul Național de Artă al RoMarți, 11 august 2026, începând cu ora 16.00, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești va găzdui un dublu eveniment cultural: vernisajul expoziției lucrărilor de artă care au fost donate instituției prahovene de pictorul Dimitrie Grigoraș și lansarea albumului monografic Dimitrie Grigoraş. Ordinea clasică a privirii, semnat de istoricul de artă Eduard Andrei, în prezența autorului.
În vara acestui an, pictorul Dimitrie Grigoraș, din București, a donat Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești cinci lucrări în ulei pe pânză, execuate în diverse perioade și abordând o tematică variată, de la portret la peisaj și natură statică: Femeia cu harpă (1967), Compoziție cu copii II (1985), Mănăstirea Comana (1983), Peisaj rural (sat românesc) (1998) și Natură moartă I (1992). În cadrul evenimentului, cele cinci pânze vor fi expuse în premieră pentru publicul muzeului din Ploiești, în semn de recunoștință pentru donația pictorului, alături de alte două lucrări ale artistului, donate anterior: Natură moartă cu raci (1962, ulei pe carton) și Portret (1987, ulei pe pânză). La vernisaj vor lua cuvântul: Alice Neculea, șef Secție Artă în cadrul Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, și dr. Eduard Andrei, istoric și critic de artă.
Dimitrie Grigoraș (n. 15 septembrie 1934, Cârligi, jud. Bacău) este artist plastic profesionist, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, din anul 1963, Secţia Pictură – filiala Bucureşti. În anii 1954–1960 a studiat pictura la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din Bucureşti, sub îndrumarea profesorilor Rudolf Schweitzer-Cumpăna şi Eugen Popa. În 1957 a debutat la Bucureşti, la Expoziția Tineretului, iar din 1961 a expus constant pictură la toate expoziţiile de stat (anuale, bienale), municipale, saloane, şi a participat la o serie de expoziţii de grafică şi artă decorativă. A avut expoziții personale la București, Galeria Orizont (1968) și Galeria Artelor – Cercul Militar Naţional (1999, 2022), precum și la Veneția, Instituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica (1997). În perioada 1957–1992 a participat la expoziții internaționale de artă românească în străinătate, organizate la Moscova, Torino, Tel Aviv, Budapesta, Padova, Beirut, Viena, Varşovia, Leningrad, Praga, Geneva, Atena, Bratislava, Innsbruck, St. Anton, Mäder, Galtür, Seefeld. A fost asistent universitar la Institutul Pedagogic din Iaşi, în perioada 1960–1965. Picturi ale sale se află la București, în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României și al Muzeului Național de Artă Contemporană, precum și în muzeele de artă din Iaşi, Galaţi, Botoşani, Ploiești, Constanța. A executat și lucrări de artă monumentală – mozaic, sgraffito, frescă, tapiserie – în Bucureşti, Iaşi, Drobeta-Turnu Severin, Piteşti, Deva. A fost distins cu mai multe premii, între care: Premiul pentru pictură la Expoziţia Tineretului, Bucureşti (1957) și Premiul pentru artă monumentală acordat de Uniunea Artiştilor Plastici din România pentru lucrarea în mozaic „Geneza Poporului Român” (1988, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”). În prezent locuieşte şi lucrează în Bucureşti.
Evenimentul va continua cu lansarea albumului Dimitrie Grigoraş. Ordinea clasică a privirii, autor Eduard Andrei (Editura Paideia, București, 2021). În prefața monografiei dedicate artistului, dr. Eduard Andrei a scris: Pictorul Dimitrie Grigoraș se înscrie în acea pleiadă a artiștilor pentru care frumusețea eternă a lumii nu este un concept filosofic abstract, ci se oferă privirii sale sensibile la tot pasul: în oameni și locuri, în obiecte și natură. Pictura sa este „clasică”, în sensul în care contemplarea vizuală se confundă cu bucuria de a trăi, artistul căutând armonia și echilibrul, pe care le transmite semenilor săi prin lumină și culoare. Pentru el pictura a devenit de mult un „modus vivendi” (într-o dublă accepție – atât ca mod existențial, cât și ca împăcare a sinelui cu universul): artistul se duce la atelier zi de zi, așa cum alții merg la serviciu, cu o regularitate de ceas elvețian, respectându-și cu sfințenie programul de lucru. Pictează la fel cum respiră, penelul său este o prelungire organică a mâinii și a minții, iar pasta de culoare se așterne pe pânză cu parcimonie, aproape cu religiozitate, urmând un ritm intern în consonanță cu marile cicluri cosmice ale naturii.
Eduard Andrei (n. 1971) este doctor în istoria artei, cu o teză despre arhitectura şi pictura bisericilor ortodoxe dobrogene de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi din prima jumătate a secolului XX, susţinută la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti (2011). A obţinut licenţa în pictură la aceeaşi universitate (1997) şi un master în „Sciences et Techniques des Arts” la Institut Supérieur des Beaux-Arts din Tunis (2004). În perioada 2014–2018 a fost coordonator principal de programe la ICR New York. Din 2019 este cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, departamentul „Arte Vizuale şi Arhitectură – perioada modernă și contemporană”. Este autor al cărților: Pictorul Costin Petrescu la New York, 1919–1920 (Paideia, 2019), Dimitrie Grigoraș. Ordinea clasică a privirii (Paideia, 2021), Sirarpy Torossian. A woman painter in Romania and the USA / O pictoriță în România și SUA (Ararat, 2025), precum și coautor al volumelor: Simpozionul de Ceramică Monumentală „Costel Badea” (2018) și Patrimoniu cultural revizitat. Simpozionul de ceramică Medgidia 1971-1977 (2019), publicate de Asociația UMA ED România; Dicționarul pictorilor din România. Secolul al XIX-lea (Oscar Print, 2020); Risipitorul de talent: Ilie Cristoloveanu, pictor și filolog în România și SUA (coautor Mona Momescu, Paideia, 2022); Două istorii ale participării României la Expoziția Universală de la New York (1939–1940) (coautor Laurențiu Vlad, Cetatea de Scaun, 2024); Dicționarul graficienilor din România. Secolul al XIX-lea (Vremea, 2025). A publicat articole în revistele Studii şi Cercetări de Istoria Artei. Arta Plastică, Revue Roumaine d’Histoire de l’Art. Série Beaux-Arts, NY Arts Magazine, Hiperboreea, Antichităţi–România, Tomis, Ex Ponto ș.a. A participat la mai multe conferinţe naţionale şi internaţionale, între care: Cultural Identity, Geography of Encounter & the Politics of Space / Time. A Reflection on the Tyler Collection of Romanian and Modern Art (Columbia University, New York, 2019); Colocviul Naţional de Istorie (Palatul Cotroceni, Bucureşti, 2020, 2022, 2025); Negocierile româno-americane în educație, știință, cultură și artă (Târgu Mureş, 2023); 70/60: Două reviste academice, două aniversări istorice (Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, 2024); Cultură și societate în vremea Monarhiei (Muzeul Național de Artă al României, 2024); Horizons of Modern Romanian Sculpture: from Karl Storck to Constantin Brâncuşi (Muzeul Național de Artă al României, 2026). Este membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă (AICA) și al Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAPR). Este câștigător al Tyler Visiting Fellowship 2024 (cu Alina Gherasim), bursă de cercetare oferită de University of Tasmania din Hobart (Australia).mâniei, 2024); Horizons of Modern Romanian Sculpture: from Karl Storck to Constantin Brâncuşi (Muzeul Național de Artă al României, 2026). Este membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă (AICA) și al Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAPR). Este câștigător al Tyler Visiting Fellowship 2024 (cu Alina Gherasim), bursă de cercetare oferită de University of Tasmania din Hobart (Australia).rograme la ICR New York. Din 2019 este cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, departamentul „Arte Vizuale şi Arhitectură – perioada modernă și contemporană”. Este autor al cărților: Pictorul Costin Petrescu la New York, 1919–1920 (Paideia, 2019), Dimitrie Grigoraș. Ordinea clasică a privirii (Paideia, 2021), Sirarpy Torossian. A woman painter in Romania and the USA / O pictoriță în România și SUA (Ararat, 2025), precum și coautor al volumelor: Simpozionul de Ceramică Monumentală „Costel Badea” (2018) și Patrimoniu cultural revizitat. Simpozionul de ceramică Medgidia 1971-1977 (2019), publicate de Asociația UMA ED România; Dicționarul pictorilor din România. Secolul al XIX-lea (Oscar Print, 2020); Risipitorul de talent: Ilie Cristoloveanu, pictor și filolog în România și SUA (coautor Mona Momescu, Paideia, 2022); Două istorii ale participării României la Expoziția Universală de la New York (1939–1940) (coautor Laurențiu Vlad, Cetatea de Scaun, 2024); Dicționarul graficienilor din România. Secolul al XIX-lea (Vremea, 2025). A publicat articole în revistele Studii şi Cercetări de Istoria Artei. Arta Plastică, Revue Roumaine d’Histoire de l’Art. Série Beaux-Arts, NY Arts Magazine, Hiperboreea, Antichităţi–România, Tomis, Ex Ponto ș.a. A participat la mai multe conferinţe naţionale şi internaţionale, între care: Cultural Identity, Geography of Encounter & the Politics of Space / Time. A Reflection on the Tyler Collection of Romanian and Modern Art (Columbia University, New York, 2019); Colocviul Naţional de Istorie (Palatul Cotroceni, Bucureşti, 2020, 2022, 2025); Negocierile româno-americane în educație, știință, cultură și artă (Târgu Mureş, 2023); 70/60: Două reviste academice, două aniversări istorice (Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, 2024); Cultură și societate în vremea Monarhiei (Muzeul Național de Artă al României, 2024); Horizons of Modern Romanian Sculpture: from Karl Storck to Constantin Brâncuşi (Muzeul Național de Artă al României, 2026). Este membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă (AICA) și al Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAPR). Este câștigător al Tyler Visiting Fellowship 2024 (cu Alina Gherasim), bursă de cercetare oferită de University of Tasmania din Hobart (Australia).
