Drumul ce leaga legendarul Slon de Tabla Butii, reabilitat la initiativa CJ Prahova

Un loc pitoresc, care consemnează o pagină importantă din istoria primului Război Mondial, dar greu accesibil atât prin prisma zonei, cât şi a ploilor din ultimele luni care au afectat drumul pietruit, Tabla Buţii se numără printre priorităţile actualei conduceri a Consiliului Judeţean (CJ) Prahova.

Vesyea bună este asta: Drumul de acces către Tabla Buţii va fi reabilitat în baza unui parteneriat dintre Consiliul Județean Prahova și Primăria comunei Ceraşu.

Proiectul „Întreținere drumuri de balast – Împietruire drum de acces Slon -Tabla Buții, comuna Cerașu” a fost inclus pe ordinea de zi a şedinţei CJ din data de 28 iulie, primind votul consilierilor judeţeni.

Potrivit informațiilor oficiale, costurile lucrării sunt estimate la 100.000 de lei, fonduri care vor fi asigurate din bugetul propriu al CJ Prahova.

Decizia autorităţilor judeţene de a finanţa această lucrare vine pe fondul resurselor insuficiente ale localității, cât și a necesităţii desfășurării în bune condiții a festivităților din 6 august, organizate sub genericul „Columna pentru Nemurire“, ceremonii dedicate omagierii soldaţilor căzuţi pe câmpul de luptă în primul Război Mondial.

𝗣𝗮𝘀𝘂𝗹 𝗧𝗮𝗯𝗹𝗮 𝗕𝘂𝘁̧𝗶𝗶 – 𝗼 𝗽𝗮𝗴𝗶𝗻𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗶𝘀𝘁𝗼𝗿𝗶𝗲 𝗹𝗼𝗰𝗮𝗹𝗮̆

Trecătoarea Tabla Buții (1340m), cunoscută şi ca Pasul Tătarilor, care a făcut legătura dintre estul Munteniei cu Transilvania, a devenit teatrul de operaţiuni militare în prima conflagraţie mondială, începând cu luna august 1916.

După înfrângerea de la Turtucaia, din sudul Dobrogei, de la 25 august 1916, Marele Stat Major a decis suspendarea ofensivei Armatei Române din Transilvania, care avusese rezultate bune până în acel moment, oferind dușmanului răgazul de a se organiza, aduce trupe de pe alte fronturi și prelua inițiativa strategică. În acest context generalul german Falkenhayn, cel care a fost numit la comanda forțelor Puterilor Centrale din Ardeal, a studiat mai multe posibilități de a străpunge bariera naturală a Carpaților și de a cuceri Bucureștiul. Cea mai rapidă și facilă cale a fost considerată cea prin trecătorile Predeluș, Bratocea și Tabla Buții, în nordul județului Prahova, unde au fost masate importante efective austro-ungare și germane, dotate inclusiv cu artilierie grea.

De-a lungul întregii luni octombrie 1916, în această zonă au avut loc lupte crâncene între cele două tabere, soldate cu numeroase victime. La 31 octombrie 1916 generalul Falkenhayn, observând pierderile mari pe care le sufereau militarii Puterilor Centrale precum și imposibilitatea de a sparge bariera naturală a Carpaților, a decis suspendarea acținilor militare în zonă și mutarea ei către zona Văii Jiului, unde s-a reușit străpungerea frontului românesc, obligând Guvernul și Armata Română să se retragă în Moldova.

(𝘚𝘶𝘳𝘴𝘢 𝘛𝘳𝘢𝘪𝘢𝘯 𝘛𝘳. 𝘊𝘦𝘱𝘰𝘪𝘶 „𝘊𝘳𝘰𝘯𝘪𝘤𝘢 𝘊𝘦𝘳𝘢𝘴𝘶𝘭𝘶𝘪. 2000 𝘥𝘦 𝘢𝘯𝘪 𝘥𝘦 𝘪𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘦”, 𝘌𝘥𝘪𝘵𝘶𝘳𝘢 𝘚𝘤𝘳𝘪𝘴𝘶𝘭 𝘗𝘳𝘢𝘩𝘰𝘷𝘦𝘢𝘯 , 2012. 𝘋𝘰𝘤𝘶𝘮𝘦𝘯𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘳𝘦𝘢𝘭𝘪𝘻𝘢𝘵𝘢̆ 𝘥𝘦 𝘪𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘤𝘶𝘭 𝘊𝘳𝘰𝘥𝘶𝘵̧ 𝘊𝘰𝘯𝘴𝘵𝘢𝘯𝘵𝘪𝘯𝘦𝘴𝘤𝘶)

Despre soldaţii căzuţi pe câmpul de luptă de la Tabla Buţii, cronicile acelor vremuri consemnează gestul preotului din Slon, Ion Vasilescu, care i-a adunat pe toţi, soldaţi români şi străini, şi i-a îngropat creştineşte. Cimitirul Eroilor de la Tabla Buţii, aşa cum este cunoscut astăzi, a fost amenajat în anul 1919, iar din 1922, la data de 6 august (zi în care creştinii sărbătoresc „Schimbarea la faţă a Domnului“), s-au organizat pelerinaje anuale ca un omagiu pentru ostaşii căzuţi pe front.

Sursa foto: arhivă CJ Prahova