De Ziua Dorului, o fotografie cu Ploiestii vremurilor de care mi-e Dor desi nu le-am cunoscut

De Ziua Dorului, lăsați-mă să vă măturisesc că, deși… NU am cunoscut acel timp fantastic, păstrat în fotografii, documente și amintiri, mi-e DOR de-acele, de farmecul Ploieștilor din perioada antebelică și cea interbelică, de eleganță, de parfumul distincției oamenilor cu bun simț, de plimbările cu trăsura, de bună-cuviința care domina gesturile, dialogul, întâlnirile… totul… Mi-e DOR și, uite că, răsfoind mediul online, am găsit această fotografie UNICAT, o imagine ca o poveste cu A FOST ODATĂ…

 Dacă doriți-, contemplați-o!

***În 2015, pe 13 mai, trupa VUNK a iniţiat Ziua Dorului, un îndemn de conştientizare a trairilor pe care le purtăm zilnic şi spre îndeplinirea dorului, iar ulterior, formaţia a transformat 13 mai într-o sărbătoare naţională. ‪

DORUL e, la urma urmei, un sentiment nobil, unic, aproape de necuprins în vre-o expresie lingvistică (și în niciun caz în vreo altă limbă, pe mapamond), ceva profund și inconfundabil, care umanizează, care mângâie, care chiar creează vise și le împlinește, care pune în lumina dragostea, credința, bucuria, tristețea…

Simte DORUL și sărbătorește… mărturisește-l și uită-te în zare. DORUL înseamnă iubire, dorul înseamnă amintiri, înseamnă speranță, înseamnă romanță, înseamnă tot cee ace e acolo, adând, în inima fiecăruia. O lecție despre A IUBI, A SPERA, A IERTA, A CREDE.

DORUL e felul în care inima cântă despre oamenii, locurile, lucrurile pe care le iubim…

„Dorul este măsura sufletului omenesc în general și al celui românesc în special. Așa după cum orice literat român se califică în funcție de cât înțelege din Eminescu, tot astfel orice om se califică în funcție de cât înțelege din dor: atâta ești, cât dor ai!

Dorul este lamura sufletului românesc, este tot ce are el mai gingaș, fraged, delicat, subtil, tandru și totuși profund și puternic; îndrăgostit și totuși sobru și grav; dulce și totuși amărui; concret și totuși inefabil; material și totuși spirit pur; total uman și totuși total divin; concretizat în relativ și totuși setos de absolut; îmbătat de voluptate și totuși dornic de simplitate, de „sărăcia cu marile-i seninuri” (V. Voiculescu)” (George Remete)

sursa foto: Nicolae Uszkai