Daca nu ne trezim ACUM, NE PRABUSIM! 7.592 de elevi au luat punctaj ZERO la cea mai usoara cerinta din examen! Aspecte care trag semnalul de alarma

Constatări care trebuie serios analizate și asta nu doar în presă sau în cancelarii, ci împreunp cu elevii și cu… părinții.

Astfel, rezultatele la Simularea la Evaluarea Națională dau în vileag aspecte „greu de digerat” pentru cine înțelege „la rece” cât de aproape suntem de „marginea prăpastei” în gimnaziul românesc și asta nu de dragul „cuvinetlor mari” sau a dorinței presei de a crea panică” NICIDECUM. Sunt chestiuni reale, dure și nu ne putem preface cp suntem prea ocupați cu altele acum ca să nu el băgăm în seamă. Tocmai acum mai mult ca oricând e nevoie să punem accent pe învățâmânt, pe carte,pe cultură. Altfel, ne prăbușim. Pe toate planurile.

Iată, se constată că aproape 36% dintre elevii care au participat la simularea Evaluării Naționale 2025 la Limba șiLliteratura Română NU au reușit să obțină notă de trecere. 7.600 de elevi de clasa a VIII-a nu au găsit luna februarie în text. Un fleac. Și, ca să parafrazăm o replică celebră, Fleacul ăsta i-a ciruit pe mulți. Culmea e însă că nu știm cît d emult îi interesează… treaba asta pe ei, pe elevii în cauză.

Concret, Prima parte a subiectului I al simulării, formată din cinci exerciții bazate exclusiv pe informații din textele suport, a reprezentat un obstacol pentru mulți elevi (sau poate că, din maximă ignoranță, uneori combinată atomiccu un soi de obrăznicie, care se simte și la clasă… au trecut peste). Profesorii subliniază că cerințele nu necesitau interpretare sau analiză, ci doar identificarea unor informații precise din text („chestie” de citit și de atenție!!!). Cu toate acestea, mulți elevi nu au reușit să ofere răspunsurile corecte.

Un exemplu relevant este primul exercițiu, care cerea completarea unor spații punctate cu prenumele și numele unei persoane menționate în text și luna în care s-a desfășurat acțiunea (adică elevii erau puși să copieze și să completeze spațiile). Deși aceste informații se aflau într-unul dintre primele trei rânduri ale fragmentului, 7.592 de elevi (4,69%) au primit punctaj zero, iar 7.673 (4,74%) au fost notați parțial. Cum putem, cum puteam cataloga așa ceva?!?!?!?!?!

Un aspect demn de luat în seamă este și acela că la nivel național, nu mai puțin de 3.000 de lucrări au fost notate între 1 și 1,99.

Luând în considerare analiza ratei de răspuns pe itemi, publicată de Ministerul Educației și Cercetării, se observă că pentru cel puțin 6.000 de elevi din 161.883 care au susținut simularea și aceste exerciții banale au fost, de fapt,… dificile. Și…ATENȚIE: vorbim de elevi de 13-14 ani, în clasa a VIII-a!

TRIST. Dacă nu cumva… STRIGĂTOR LA CER. Și nu, nu trebuie să ne ferim s-o spunem pe șleau. Vorbim de analfabetism, de încăpățânare, adesea chiar despre acei elevi care în pauze imită profesorii sau se bat sau se… înjunghie, sau cred că viața se trăiește pe Youtube, pe Instagram sau în club, care iau totul în derâdere, de la familie la școală, de la Eminescu la banalul isoscel, de la ceea ce ar trebui să fie bunul simț sau firimiturile de biscuiți pe care le zvârlesc cu furie pe urma dirigintei pe culoar, iar când îi întrebi de Topârceanu sau Coșbuc spun cu nonșalanță că nu îi interesează pentru că „ăștia” nu îi ajută cu nimic.

Prin urmare, este imperios necesar a fi tras un SEMNAL DE ALARMĂ. Și către elevi, și către profesori și către părinți (unii dintre aceștia fiind convinși că, odată ajunși la 13-14-15 ani, puștii se descurcă singuri și sunt grozavi, drept pentru care gata, îi recompensează gratuit cu telefoane de ultimă generaie sau cu sume de bani, ori, dimpotrivă, e iau bani din alocații pentru băutură sau cine știe ce alte interese, lăsându-și copiii de izbeliște!).