Cititi, rascititi si spuneti: Credeti ca in conditiile in care scoala se face cum se face si nimeni nu se consulta cu nimeni, Noua Lege a Educatiei e de nota 10? DETALII BAC

Proiectul Legii învățământului preuniversitar și cel al Legii învățământului universitar, refăcute în mandatul ministrului Ligia Deca, ar urma să intre în dezbaterea Parlamentului după 15 februarie, așa cum precizam într-un articol anterior.

Proiectul de lege propune modificări majore la examenul de Bacalaureat, dar încă ne întrebăm de ce nu se clarifică totul prin dezbateri cu toți factorii implicați, inclusiv cu… ELEVII, de ce se merge pe metoda… „fițuicilor”- în traducere liberă: metoda informațiilor obținute pe șușotite, de prin sertare sau… la noroc, sau prin solicitări expres, din moment ce e un SUBIECT DE INTERES NAȚIONAL, un SUBIECT MAJOR, VITAL…cum vreți să îi spuneți…!!? De ce chiar de sus, de la Minister, nu se iese cu declarații, cu explicații, cu inițiativa unor dialoguri?! Sau de ce INSPECTORATELE ȘCOLARE nu trag de mânecă pe cei din Minister, să ceară dezbateri?!?!

Apoi… „mă fraților mă, puneți-vă oleacă pe rebeneală”, vorba lui Nea Mărin a luʼ Juvete,pe rebeneală, da,păi altfel cum?! Să priceapă și românul oarece or să-și spună cuvântul, că d-aia intrarăm în democrație, că d-aia zice-se că avem dreptul a vorbi, a ne spune păsul, deh…

Auzirăm, tot așa, pe… șoptite/șușotite că… dacă noile legi ale Educației vor fi adoptate în acest an, atunci abia 2028 ar putea anul în care se vor aplica PRIMA DATĂ noile reguli.

Ce prevede proiectul de lege, așa cum e consemnat pe site-ul Ministerului Educației:

Art. 99

(1) Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire, foaia matricolă şi, după caz, certificat de calificare profesională de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal sau pe piaţa muncii.

(2) Elevii care au promovat clasa a XII-a de liceu cu frecvenţă, respectiv clasa a XIII-a de liceu –frecvenţă redusă, respectiv seral, pot susţine examenul naţional de bacalaureat, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţei.

(3) Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat dobândesc diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile legii.

Bacalaureat – probele de examen pentru fiecare profil și specializare

(4) Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:

a) proba A01 – probă orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;

b) proba A02 – probă orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;

c) proba A1 – probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, cu excepţia elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;

d) proba A2 – probă scrisă la Limba şi literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;

e) proba B – două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională, în acord cu descriptorii elaboraţi pe baza programelor şcolare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competenţă corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competenţă vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competenţă vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcţie de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei adoptate prin ordin al ministrului educaţiei;

f) proba C – proba de evaluare a competenţelor digitale, în acord cu descriptorii elaboraţi pe baza programelor şcolare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei adoptate prin ordin al ministrului educaţiei;

g) proba D – probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale de la toate filierele, profilurile şi specializările – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;

h) proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naţionale de evaluare;

i) Proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competenţelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.

(5) Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfăşurate după cum urmează:

a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la matematică şi o probă, la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: informatică, fizică, chimie, biologie;

b) pentru profilul real, specializarea ştiinţele-naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la fizică/ chimie/ biologie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: fizică, chimie, biologie, matematică sau informatică, alta decât cea la care a susţinut proba obligatorie;

c) pentru profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la istorie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între geografie şi ştiinţe socioumane: logică, psihologie, sociologie, economie, filosofie;

d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la limba şi literatura unei limbi de circulaţie internaţională şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: istorie, geografie sau ştiinţe socio-umane: logică, psihologie, sociologie, economie, filosofie;

e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire şi o probă, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul real;

f) pentru filiera vocaţională, două probe, dintre care, una obligatorie dintre disciplinele de specialitate şi alta, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.

O nouă probă la bacalaureat: Matematică pentru cei de la Uman și o disciplină socio-umană, la alegere, pentru cei de la real

Proiectul de lege prevede și introducerea unei probe suplimentare de competențe. Cei de la profilul uman vor da un examen la Matematică – „probă de competențe de bază”, iar cei de la profilul real vor avea o probă de competențe din zona socio-umană.

(6) Proba F va viza competenţele de bază, după cum urmează:

a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază la matematică;

b) pentru profilul real, filiera teoretică, probă scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază, la alegere, la una dintre disciplinele socio-umane: logică, psihologie, sociologie, economie, filozofie;

c) pentru filierele tehnologică şi vocaţională, probă scrisă pentru evaluarea competenţelor prevăzute la litera a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.

MENȚIUNE: Lista disciplinelor şi a programelor de examene se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi se dă publicităţii la începutul ciclului de învăţământ.

Condițiile de promovare

Art.100

(1) Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au susţinut proba A01, respectiv A02 şi au obţinut cel puţin nota 5;

b) au susţinut probele B şi C prevăzute la art. 99 alin. (4) şi au obţinut la proba B cel puţin echivalentul nivelului B1, respectiv A2, în funcţie de tipul de probă susţinut, iar la proba C au obţinut cel puţin nivelul „mediu”;

c) au susţinut probele A1 şi A2 prevăzută la art. 99 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5;

d) au susţinut, după caz, proba D prevăzută la art. 99 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5;

e) au susţinut proba E, prevăzută la art. 99 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre cele două discipline;

f) au susţinut proba F, prevăzută la art. 99 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre cele două discipline;

g) au obţinut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obţinute la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă, şi la probele scrise, cel puţin egală cu 6.

(2) În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.

(3) Absolvenţilor de liceu care au susţinut probele B şi C prevăzute la art. 99 alin. (4) li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise şi orale prevăzute la art. 99 alin. (4).

(4) În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat, pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la probele care au fost promovate în sesiunea/sesiunile anterioare.

(5) În decursul unui an şcolar, se organizează două sesiuni ale examenului naţional de bacalaureat.

(6) Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, se poate organiza şi sesiune de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.

Examenul de bacalaureat poate fi susținut fără taxă de cel mult trei ori

(7) Candidaţii pot susţine probele din cadrul examenului naţional de bacalaureat fără taxă, de cel mult trei ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite prin hotărâre a guvernului româniei iniţiată de Ministerul Educaţiei. Acum, examenul poate fi susținut fără taxă de cel mult două ori.

(8) Probele B, C și F prevăzute la art. 99 alin. (4) se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică adoptată prin ordin al ministrului educaţiei.

(9) Probele orale A01, respectiv A02 şi probele scrise A, respectiv D și E , prevăzute la art. 99 alin. (4), se susţin după încheierea cursurilor, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică adoptată prin ordin al ministrului educaţiei.

(10) În situaţia în care absolvenţii studiilor liceale nu au susţinut/nu au promovat examenul naţional de bacalaureat, aceştia pot beneficia de cursuri de pregătire, organizate la nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanţare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul naţional de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului naţional de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educaţiei, se desfăşoară potrivit unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

(11) Promovarea examenului de bacalaureat conferă titularilor nivelul de calificare 4 (sursa detaliilor probelor: https://www.edu.ro/sites/default/files/).

Apoi cițiți și răscitiți și… spuneți: chiar credeți că în condițiile actuale, în care școala se face cum se face, în conjunctura nebuloaselor, a semnelor de întrebare, a lipsei de dialog, de deschidere, a problemelor de tot soiul- inclusiv în situația în care mulți profesori se gândesc serios să părăsească sistemul, în vreme ce multor elevi nu le mai „arde” de carte, un asemenea Bacalaureatet este posibil?! Se vor îndrepta lucrurile și va merge totul ca ceasul japonez în 3-4-5 ani?! Până atunci s-or mai schimba, după modă, vreo 2 miniștri și cine știe ce idei mai apar, că doar tradiția ne demonstrează asta de vreo trei decenii și ceva că așa… ni-i dat! Avem certitudinea că măcar legea ASTA, în forma ASTA, rămâne „în picioare”?! Avem certitudinea că, în condițiile în care NIMENI NU S-A CONSULTAT CU NIMENI, de-acum încolo totul va fi PERFECT?!?

foto: ziare.com