DE COLECȚIE, la zi de sărbătoare: Grigore Gafencu și Winston Churchill discutând la o cafea, la reședința ambasadorului României la Londra, în timpul vizitei din 1939 a ministrului de Externe român.
Ziua Internațională a Cafelei este sărbătorită în majoritatea statelor lumii la 29 septembrie sau 1 octombrie.
Ce merită știut?! În secolul 15, arabii au fost primii care au cultivat cafeaua, iar un francez se afla în spatele debutului în 1843 al primului aparat comercial de espresso. De atunci au fost făcute salturi spectaculoase în ceea ce privește această băutură- un deliciu la nivel mondial.
***
Statisticile arată că românii au început să iubească acest preparat, consumul de cafea în România crescând în ultimii ani. Dacă în urmă cu un deceniu doar 50% din populaţia adultă consuma una două cești de cafea zilnic, statisticile recente arată că 15 % dintre români beau acum aproximativ 4-5 ceşti pe zi iar 41% savurează constant o ceaşcă sau două de cafea, zilnic.
Practic, un român consumă aproximativ 2.3 kg de cafea anual, ţara noastră situându-se pe locul 49 în clasamentul realizat de World Research Institute.
FILE DE ISTORIE
Savurosul stimulent are o istorie la fel de bogatã ca gustul care l-a consacrat. Triburile autohtone din Africa mãcinau boabele nedecorticate şi amestecau pasta cu grãsime animalã pânã ce obţineau nişte bile pe care le consumau rãzboinicii. Efectul stimulator al cafelei a fost asociat de multe ori cu un anumit extaz religios, practicat de vraci şi preoţi.
O legendã de pe la 1400 ne relateazã cum un pãstor pe nume Khaldi a remarcat vioiciunea caprelor din turma sa dupã ce acestea au consumat fructele roşii dintr-un tufiş salbatic. El însuşi gustã fructul şi se simte revigorat. Nişte cãlugãri, vãzându-l dansând cu caprele, fierb misticele boabe pentru a-i ajuta sã stea treji noaptea pentru ceremonii. O altã poveste ne spune cã un derviş a fost exilat în deşert. Pe când mergea farã ţel, o voce îi şopteşte sã consume fructul, pe care încearcã în zadar sã-l înmoaie în apã. Bând pur şi simplu lichidul, crede cã este un semn de la Allah cã a supravieţuit şi recomandã tuturor reţeta.
Provincia Zemen din peninsula Arabia este vreme îndelungatã singura sursã de cafea, care se cultivã din secolul al XV-lea. Prima referinţã la cafea însã, dincolo de legende, o avem din secolul al IX-lea. Boabele care ieşeau din portul yemenit Mocha erau pãzite cu mare atenţie şi nicio plantã fertilã nu avea voia sã iasa din ţarã. Totuşi, pelerinii musulmani aduc arboir de cafea în ţãrile lor, fiind în curând instalate plantaţii şi în India. Cafeaua este la început privitã drept aliment şi nu bãuturã, iar în Orient toate pãturile sociale au acces la ea. Ca bãuturã caldã este preparatã din secolul al X-lea. Renumitul tãmãduitor Avicenna administra cafeaua în chip de medicament. Din cafea etiopienii produceau chiar un fel de vin, prin fermentarea în apã a boabelor uscate. Originea cafelei se pare de altfel cã ar fi o zonã a Etiopiei numitã Kaffa, de unde se rãspândeşte în Arabia, Yemen şi Egipt. Un motiv ar fi similitudinile fonetice, dar o altã teorie sugereaza cã ar fi vorba despre originea cuvântului în arabescul ”quahwek”, care înseamnã chiar ”stimulent”.
Asa cum sustin autorii unui documentar publicat de historia.ro, in Europa cafeaua ajunge prin portul Veneţia, nodul comercial cu negustorii arabi. Popularitatea şi-o câştigã în momentul în care este oferitã ca alternativã la bãuturile reci. Mulţi europeni deprind acest obicei în timpul cãlãtoriilor. În secolul al XVII-lea, când olandezii dominã comerţul naval, se introduce cultivarea la scarã largã în Indonezia, Java, Sumatra, Sulawesi şi Bali. Odatã ce francezii aduc o plantã de cafea în Martinica, cafeaua ajunge şi în America Latinã. Motivul pentru care Brazilia este astãzi cea mai mare producãtoare de cafea este o boalã care s-a rãspândit în culturile asiatice în secolul al XIX-lea, care le-a compromis. Cât despre Africa, plantatorii britanici reintroduc cultivarea sa aici, dupã primul rãzboi mondial
În 1453 cafeaua este adusã la Constantinopol unde este deschisã prima cafenea din lume. Totodatã legea turceascã permite femeii sã divorţeze dacã soţul sãu nu îi aduce zilnic raţia de cafea. Un episod interesant se consumã în 1511, când Khair Beg, un guvernator corupt din Mecca, vrea sã interzicã butura pe motiv cã poporul i se împotriveşte din cauza ei. Sultanul însã, care considerã bãutura sacrã, ordonã uciderea guvernatorului. Cafeaua, declaratã bãuturã permisã creştinilor de ctre Papa Clementin al VIII-lea, este adoptatã de Europa în momentul în care se deschide prima cafenea la Veneţia, în 1645, urmatã de una în Paris, în 1672. La 1700 existã chiar 2000 de cafenele în Londra. Interesant este şi faptul cã în Brazilia industria cafelei debuteazã cu legãtura extraconjugala dintre colonelul brazilian Francisco de Melo Palheta şi soţia guvernatorului francez din Guyana, care îi trimite amantului un buchet de flori în care ascunde nişte lãstari de arbore de cafea. Bãutura care prilejuieşte numeroase întâlniri şi ipostaze de socializare primeşte chiar o odã din partea lui Johann Sebastian Bach, în 1732.
Potrivit incont.stirileprotv.ro, Romania se afla pe locul 26 in Europa in privinta consumului mediu de cafea, cu un consum anual per capita de doar 2,3 kg, fata de media din Uniunea Europeana de 4 kg per capita.
Iata mai jos o lista intocmita de incont.stirileprotv.ro, in ceea ce priveste orasele recunoscute pentru grozava lor cafea:
Londra
East London se mandreste cu cea mai mare concentratie de magazine de cafea de calitate si cafenele.
Comada locala: Flat white sau cappuccino.
Magazinele si cafenele: Allpress, Climpson & Sons si Caravan
Melbourne
Cultura cafelei aici este incredibila, spun expertii. Orasul gazduieste anual expozitia cafelei.
Comanda locala: Piccolo latte.
Magazinele si cafenele: Axil Coffeehouse Roasters in Hawthorn (322 Burwood Road), Auction Rooms in North Melbourne si Dead Man Espresso in South Melbourne
Reykjavik
Dupa olandezi, scandinavii au cel mai mare consum de cafea per capita din lume.
Comanda locala: Latte sau cappuccino.
Magazinele si cafenele: cu sapte magazine, lantul Kaffitar este reprezentativ pentru Islanda. Stofan si Kaffismidja sunt si ele la moda.
Roma
Cafeaua este parte din cultura italiana. Cu toate acestea, nu e intotdeauna usor sa gasesti un espresso decent in capitala Italiei, se spune ca italienii au fost sceptici in a adopta tehnicile moderne ale celor mai buni barista. Insa atunci cand dai de un magazin sau o cafenea cu adevarat specializata, pariul pentru cea mai buna ceasca de cafea este castigat.
Singapore
De curand a imbratisat tehnologia moderna espresso. Localnicii sunt obsedati de arta latte incat a devenit un criteriu de baza pentru o cafea excelenta.
Comanda locala: Latte, mocha sau cappuccino.
Magazinele si cafenele: Strangers’ Reunion in Chinatown, Dutch Colony in piata Pasar Bella si Bukit Timah si Chye Seng Huat Hardware in Little India
Seattle
Numarul 1 in America. „Cafeaua este soarele nostru lichid in Seattle,” spune Joshua Boyt de la Victrola Coffee Roasters, una dintre cafenelele favorite ale fanilor acestei bauturi.
Comanda locala: Espresso, cappuccino sau Single-origin pour.
Magazinele si cafenele: Victrola Coffee Roasters in Capitol Hill, Empire Espresso in ColumbiaCity si Seattle Coffee Works
Viena
Reprezinta o parte atat de importanta a culturii vieneze incat cafenelele de aici au fost listate UNESCO in 2011. In Viena se spune ca o cafenea este un loc in care „te poti delecta cu istorie si un spatiu aparte la pretul unei cafele”.
Cafeaua este cea mai populară și mai răspândită băutură din întreaga lume. Ea este consumată atât pentru plăcerea senzorială, cât și pentru efectele ei stimulatorii. Băută în forma ei clasică (neagră) nu conține calorii.
Cafeaua reprezintă o sursă de cafeină, vitamine, minerale și antioxidanți. O ceașcă de cafea conține:
- 95 mg cafeină;
- vitamina B2 (riboflavină): 11% din necesarul zilnic;
- vitamina B5 (acid pantothenic): 6% din necesarul zilnic;
- vitamina B1 (tiamină) 2% din necesarul zilnic;
- folați: 1% din necesarul zilnic;
- mangan: 3% din necesarul zilnic;
- potasiu: 3% din necesarul zilnic;
- magneziu: 2% din necesarul zilnic.
Beneficiile cafelei
Studiile de specialitate referitoare la consumul de cafea indică faptul că aceasta are efecte benefice asupra sănătății dacă este consumată în cantități moderate. Potrivit Ghidului American de Nutriție (Dietary Guidelines for Americans), o cantitate moderată de cafea reprezintă 400 de miligrame de cafeină, respectiv 3-5 cești/ zi.
Între 50-300 mg cafeină consumată zilnic poate aduce o serie de beneficii, printre care:
- creșterea abilității de concentrare;
- stimularea sistemului nervos central;
- scăderea timpului de reacție;
- prelungirea duratei de timp până la instalarea somnului;
- polifenolii și antioxidanții prezenți în cafea protejează în fața dezvoltării celulelor canceroase;
- scăderea nivelului inflamațiilor din organism;
- niveluri scăzute de estrogen;
- scăderea riscului de dezvoltare a cancerului endometrial și a celui de ficat;
- risc scăzut de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 comparativ cu persoanele care nu beau deloc cafea; polifenolii și mineralele, precum magneziul, prezenți în cafea, normalizează nivelul insulinei și al glicemiei;
- antioxidanții din cafea reduc stresul oxidativ și inflamațiile din organism, având beneficii neurologice, acționând ca un antidepresiv; cafeina poate crește nivelul de atenție și de alertă, reduce anxietatea; consumul de maximum șase cești cafea/zi a fost asociat cu un risc scăzut de a dezvolta depresie și tentativă de suicid;
- consumul constant de cofeină este asociat cu un risc scăzut de a dezvolta boala Parkinson (normalizează nivelul de dopamină);
- previne formarea calculilor biliari;
- consumul de cafea are efecte benefice asupra ficatului, inclusiv reducerea riscului de mortalitate provocat de ciroza hepatică.
Surse foto: Arhivele Diplomatice ale Ministerului de Externe, Facebook
