Aflate de la Adrian Stan, muzeograf în cadrul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova: „La începutul secolului al XX-lea, orașul Ploiești resimțea din ce în ce mai mult necesitatea edificării unei clădiri salubre care să centralizeze vânzarea produselor alimentare în vederea îmbunătățirii sănătății publice a locuitorilor dar și a aprovizionării regulate a acestora. Întrucât neajunsurile cauzate de lipsa unei hale fuseseră sesizate și de autoritățile centrale, Scarlat Sc. Orăscu, primarul de atunci al orașului, aducea problema în atenția Consiliului comunal la finele anului 1912. În urma aprobării primite din partea acestuia, Primăria încheia în 1913 un contract cu arhitectul ploieștean Toma T. Socolescu în vederea realizării planurilor unei hale centrale. Izbucnirea primului război mondial și indecizia autorităților locale au făcut ca această chestiune să mai treneze încă 25 de ani.
În martie 1928, primarul Ion Gh. Obrocea propunea într-una din ședințele Consiliului comunal ca în anul următor să se înceapă construirea halei având ca model pe cea din Karlsbad. În 1929, după recunoașterea valabilității contractului încheiat cu Primăria încă din anul 1913, arhitectul Toma T. Socolescu realizează planurile noii clădiri, pe care avea să le definitiveze în 1930 ca urmare a modificărilor și corecțiilor realizate conform indicațiilor Consiliului Tehnic Superior din cadrul Ministerului Lucărilor Publice. Înainte de întocmirea planurilor, arhitectul a întreprins un voiaj de studii în Europa, unde a vizitat mai multe hale de en-gros și en-detail din Geneva, Stuttgart, Frankfurt pe Main, Leipzig, Breslau, Dieppe, Reims, Lyon, Karlsbad, Viena și Budapesta.
Din punct de vedere constructiv, cea mai mare provocare a constituit-o realizarea cupolei masive, planurile de beton armat ale acesteia fiind calculate de către prof. dr. R. Saliger, un cunoscut specialist din Viena.
Lucrările la clădirea Halelor Centrale din Ploiești au început în primăvara anului 1930 și au durat cinci ani. Vastul edificiu, clădit pe o suprafață de 6814 m.p., din care 4240 m.p. ocupați de partea clădirii care adăpostea halele propriu-zise, se compunea din: 1) hala principală – cu subsol, parter și etaj. Parterul era destinat vânzării cărnii și zarzavaturilor, etajul, deservit de patru scări și patru ascensoare, pentru mezeluri și brânză, iar la subsol se găseau depozitele frigorifice și o fabrică de gheață; 2) hala țărănească – situată între hala principală și cea de pește, în care se comercializau produsele alimentare țărănești și păsările vii; 3) hala de pește – compusă și ea din subsol, parter și etaj. La subsol se găseau compartimentele pentru spălarea, sărarea și păstrarea peștelui, la parter compartimentele pentru vânzare, prevăzute cu bazine, iar la etaj alte compartimente pentru vânzarea peștelui, articolelor de menaj, mărunțișurilor, etc.
În fațada principală, deasupra prăvăliilor de la parter, erau birourile halelor și laboratorul. Partea dreaptă, cea a turnului cu orologiu, avea la parter o cârciumă-bodegă iar la etaj un restaurant de lux cu o terasă de vară spațioasă, deasupra birourilor halei. Ultimele două etaje ale turnului erau spații de locuit pentru director și veterinar. În partea stângă a fațadei principale, la etaj, se găsea un oficiu poștal, iar deasupra lui locuința dirigintelui. În subsolul acestei aripi s-a instalat uzina caloriferului și ventilației mecanice, transformatorul electric, dușuri pentru personalul halei, bucătăria și diferite depozite ale restaurantelor. În fațada posterioară a halei se găsea comisariatul pieții și ospătaria comunală, iar la subsol o instalație pentru pasteurizarea laptelui și un mic abator de păsări. Exteriorul clădirii, care cuprindea anexele, avea la parter 43 de prăvălii așezate în jurul celor trei hale, destinate pentru tot felul de comerț.
Și zona din fața Halelor Centrale avea să sufere transformări radicale. Vechea piață insalubră, un conglomerat de barăci din lemn și fier, a fost dărâmată în trei zile, în locul ei amenajându-se ulterior o grădină publică.
Inaugurarea oficială a Halelor Centrale din Ploiești a avut loc în ziua de 4 noiembrie 1935, în cadrul unei scurte solemnități, la care au participat autoritățile locale, reprezentate de prefectul județului, N. Anastasiu, primarul municipiului, I. Predescu, mai mulți consilieri comunali dar și reprezentanți ai diverselor instituții”.
O zi cât o carte de istorie pe care ploieștenii trebuie să o cunoască!
Foto: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Prahova Business
