1991: Asociația Mondială a Ziarelor și Federația Internațională a Editorilor de Ziare adoptă Ziua Internațională a Presei Libere. Astfel, în fiecare an se sărbătorește, la început de mai, pe tot mapamondul, Ziua Libertății Presei.
… “A patra putere în stat”, “câinele de pază al democrației”, presa trebuie, la drept vorbind, să își asume rolu și să fie percepută, realmente, drept unul dintre sfetnicii societății. Să își conjuge răspicat și demn rolul de cap limpede față de tot ceea ce se petrece în societate- bine sau rău, de la cele mai mici comunități, la orașele al căror trai depinde de mersul marilor industrii și la metropolele în plină dezvoltare.
Jurnaliștii, așadar, au un rol major. Să reflecte, să consemneze cu maximă obiectivitate (imparțial) faptele cu să ofere modele și lecții de viață, dar și “să pună la zid” ceea ce strică și dezumanizează.
Spunea cineva: „A lucra în presă nu e o joacă de-a vorbele. Nu e doar încântarea de a avea în geantă microfon, reportofon și legitimația prinsă de cravată sau de buzunarul unde de obicei ții bricheta sau pachetul de țigări”.
Jurnalismul e mai mult decât o profesie, e un destin asumat, un act de civism, o luptă continuă, pentru adevăr, pentru ceea ce e bine împotriva a ceea ce este rău, o luptă pentru binele semenilor, o muncă extrem de complexă, riscantă dar o muncă minunată, pentru că muncești, scrii, ca să informezi, să tragi semnale d ealarmă,să salvezi, să ții vie conștiința ooamenilor.
Iar principul de bază în tot acest destin asumat, care nu ține seamă de „programul de 8 ore” și nici măcare de… pauza de masă, tebuie să fie, pentru noi toți cei din aceatsă breaslă: în jurnalism NU se negociază, se dedică.
Azi, 3 mai 2020, sărbătorim, noi, jurnaliștii, cu încordare maximă. Cu ochii pe statistici, cu ochii și inima în spitalele din Linia I, cu ochii pe autorități dar și pe reacțiile semenilor, dar cu speranță, cu încredere că MÂINE VA FI BINE! Continuăm să scriem, să culegem și să vă aducem în planul I cele mai proaspete și cele mai corecte informații. Chiar dacă și nouă, omenește, ni se face „pielea de găină” când consemnăm atâtea morți și atâtea tragedii despre care niciodată nu am fi vrut să scriem, chiar dacă, omenește, ne trec fiorii atunci când transmitem statisticile și filtrăm fiece cuvânt astfel încât știrea să nu creeze totuși panică mai mult decât subiectul în sine, chiar dacă, uneori, aproape că nu mai găsim cuvinte în dicționar pentru a califica această stare critică pe care niciodată nu ne-am imaginat-o, deși… am făcut zeci de reportaje la incendii, inundații, accidente mortale sau în teatrele de operații…
Și, totuși… suntem aici. Pe baricadele cuvântului, pentru că încă mai credem într-o lume mai bună și în binele fiecăruia dintre noi.
Azi, de ZIUA MONDIALĂ A PRESEI, dorim un sincer LA MULȚI ANI CU SĂNĂTATE tuturor cititorilor noștri!
sursa foto: ziare.com
